O carte pe zi: Naraţiunea medicală în România în domeniul bolilor cardiovasculare de Ioana Silistraru

Ioana Silistraru predă sociologia la Facultatea de Sosiologie şi Asistenţă Socială de la Universitatea din Bucureşti (după activitatea anterioară la Universitatea din Sibiu), scrie la diferite reviste, iar în 2019 şi-a luat doctoratul cu o teză care a fost transformată mai apoi în cartea de faţă.

Cel mai bine explică ea însăşi despre ce este vorba:

„Orice interacţiune umană produce o <poveste>, cu atât mai mult o întâlnire într-un context medical, unde relatarea istoricului unei boli, şi nu atât a afecţiunii în sine, în sens clinic, cât mai degrabă a impactului pe care boala îl are asupra individului şi universului său, toate acestea, aşadar, produc o naraţiune. Medicina bazată pe naraţiune (Narrative Based Medicine), la fel ca medicina bazată de dovezi (Evidence Based Medicine), are ca scop alinarea unei suferinţe, vindecarea unei boli, şi nu singură, de bună seamă, ci ca o completare şi augmentare a puterilor, uneori limitate chiar de ştiinţa însăşi, ale medicului. Medicina nu există în afara relatărilor bolii, atât doar că pe măsură ce corpul şi boala dispar în spatele unui ecran de computer şi a valorilor date de analize sau investigaţii imagistice, la fel şi povestea <rulează> într-un plan din ce în ce mai îndepărtat. Sociologia medicală revine însă pentru nevoia descrierii fenomenului, literatura aduce o aliniere la regulile dramaturgiei, unde pacientul are un rol, medicul un altul, familia joacă şi ea un rol, publicul care urmăreşte narativul are şi el ceva de spus. Acest volum este rezultatul unei cercetări ştiinţifice într-un perimetru definit, în scop sociologic, pentru introducerea unei bune definiţii a medicinei narative, concept cu multe faţete, căruia încă i se descoperă valenţele în nobila profesie medicală. Este destinat lecturii didactice, dar aduce un beneficiu oricărui cititor curios, pentru că orice poveste autentică, fie şi a unei suferinţe, vorbeşte, prin autenticitatea ei, tuturor. (...)

În ce priveşte metodologia, volumul explorează comunicarea medic-pacient în domeniul bolilor cardiovasculare printr-o dublă abordare: meta-analitică, pentru un corpus de literatură de specialitate publicată în limba română, şi de analiză narativă a datelor culese în teren prin aplicarea unui ghid de interviu semistructurat şi codarea deschisă a datelor astfel obţinute. Scurta evaluare a unui eşantion de 63 de articole ştiinţifice publicate în România despre comunicarea medic-pacient sau menţionând medicina narativă arată cât este de necesară continuarea cercetării în acest domeniu. Motivul pentru care am ales ca segmentarea să fie exclusiv în limba română este pentru a evalua disponibilitatea tematicii pentru studenţii la medicină sau cadrele medicale interesate de tema comunicării cu pacientul şi medicina narativă.

Lucrarea este structurată pe următoarele capitole: cadrul teoretic al cercetării, metodologia abordată, descrierea proiectului de cercetare, analiza rezultatelor, concluziile cercetării şi discuţii pe marginea concluziilor. Volumul explorează trei întrebări de cercetare: 1) care sunt caracteristicile comunicării interpersonale satisfăcătoare pentru pacientul cardiovascular; 2) cum funcţionează această comunicare în mediul medical şi cum sunt descrise disfuncţionalităţile prin prisma comunicării; şi 3) care sunt rolurile identificate pentru medic, pacient şi aparţinători ce pot fi translatate în naraţiuni de politici publice de sănătate în domeniul cardiovascular. Ipotezele de cercetare pe care a fost construită cercetarea sunt a) comunicarea medic-pacient este insuficientă pentru un act terapeutic de succes (trecerea lentă la îngrijirea centrată pe pacient şi decizia medicală împărtăşită cu acesta are consecinţe negative în starea de sănătate a populaţiei); b) naraţiunile pacienţilor au o puternică latură personală (naraţiunile bolii şi ale vindecării depind de factori sociali şi valorici extrem de personalizaţi); c) naraţiunea medic-pacient este divergentă (înţelegeri diferite ale stării de sănătate şi boală).

Principala contribuţie a acestei lucrări constă în explorarea unui teren greu accesibil, cu scopul de a identifica modalităţi de corecţie a comunicării interpersonale medic-pacient şi a produce informaţii relevante pentru naraţiunea politicilor publice în domeniul cardiovascular”.

Ioana Silistraru - Naraţiunea medicală în România în domeniul bolilor cardiovasculare. Editura Tritonic, colecţia Sociologie. 223 pag.