O carte pe zi: „Ne vedem în august” de Gabriel García Márquez

Textul, cât pe ce să fie distrus, a fost păstrat de fiii autorului şi dat luminii tiparului acum, când se împlinesc 10 ani de la moartea scriitorului. E romanul de faţă. O carte minunată.

Este un roman scurt, puţin peste o sută de pagini, editat de Cristóbal Pera (editor şi pentru antologia din opera jurnalistică a lui Gabriel García Márquez, Scandalul secolului) şi prefaţat de un text şi mai scurt, scris de fiii autorului, Rodrigo şi Gonzalo Garcia Barcha.

Cristóbal Pera explică într-o notă finală cum a fost găsit şi cum a fost publicat acest roman şi de ce Gabriel García Márquez n-a avut încredere în el şi ar fi vrut să-l distrugă, în ultima parte a vieţii sale, când îşi pierduse memoria.

Este povestea unei femei de vârstă mijlocie care are o nouă aventură amoroasă în luna august a fiecărui an, când călătoreşte pe insula unde este înmormântată mama ei, să-i aducă un omagiu, însoţit de un buchet de gladiole. Femeia matură este căsătorită, are o relaţie amoroasă normală cu soţul ei şi totuşi pe insulă îşi descoperă iubirea vieţii – de fapt mai mult, un amant diferit în fiecare an când merge să vadă mormântul. Ca, în final, să înţeleagă (atunci când descoperă că exista cineva care aducea constant mormane de flori şi în absenţa ei) de ce mama sa a dorit să fie înmormântată pe acea insulă: acolo îşi întâlnise şi ea iubirea, poate chiar într-un fel asemănător cu ce i se întâmplă fiicei.

Romanul este un minunat imn închinat dragostei, o explorare a psihologiei feminine, indeosebi a sexualităţii, a dorinţei. (Să ne amintim că a fost o temă predilectă a lui Gabriel García Márquez, exploatată masiv şi în alte romane, iubirea la orice vârstă, de pildă, din „Dragoste în vreme de holeră”).

Eroina acestui roman descoperă posibilitatea de a nu fi îngrădită de convenţii sociale şi familiale, de a se regăsi pe sine.

„Ne vedem în august” a avut cinci versiuni supervizate de Gabriel García Márquez.

Fiii săi scriu: „Textul nu e atât de cizelat cum sunt cărţile lui mai importante. Are unele inegalităţi, dar nimic care să ne împiedice să ne bucurăm de calităţile cele mai remarcabile ale operei lui Gabo: capacitatea inventivă, poezia limbajului, naraţiunea captivantă, înţelegerea fiinţei umane şi dragostea pentru trăirile şi nefericirile acesteia, mai cu seamă din dragoste. Dragostea, probabil tema pricipală a întregii sale creaţii”.

Nu întotdeauna mă opresc în semnalările mele asupra traducerii cărţilor pe care le prezint. De data aceasta mi se impune s-o fac, pentru că textul în limba română al Tudorei Şandru Mehedinţi îl exprimă superb pe marele columbian, o reuşită.

Gabriel García Márquez – Ne vedem în august. Ediţie îngrijită de Cristóbal Pera. Traducere din limba spaniolă de Tudora Şandru Mehedinţi. Editura RAO. 144 pag.