O carte pe zi: „O speranţă la capătul lumii” de Sarah Lark

Am mai prezentat la această rubrică romane semnate de Sarah Lark, o nemţoaică născută la Bochum în 1958 – numele este unul dintre pseudonimele folosite de Christiane Gohl (alte pseudonime – Ricarda Jordan, Elisabeth Rotenberg). A fost ghid de turism, profesor de gimnaziu, scriitor de reclame, trăieşte în Spania. A scris mult, pentru copii (e iubitoare de cai) şi adulţi. Pe când lucra ca ghid, a descoperit Noua Zeelandă, pe care o descrie uimitor în romanele sale. În româneşte au apărut În ţara noului alb, cu continuarea Cântecul maorilor, trilogia Strigătul păsării kiwi şi apoi trilogia Aurul maorilor. Sarah Lark face parte dintre scriitorii extrem de rari care scriu volume enorme, adevărate cărămizi, în plus şi în majoritate trilogii.

Dar, surpriză, de această dată ne oferă un roman subţirel ca dimensiuni şi care nu pare să se continue.

Scriu editorii: „Spre sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, surorile poloneze Helena şi Luzyna ajung într-o tabără de refugiaţi din Persia. Când află că Noua Zeelandă primeşte un număr mare de orfani de război, acestea întrezăresc speranţa unei vieţi mai bune. Dar doar una dintre surori va putea pleca. In acest timp, James McKenzie părăseste Noua Zeelandă, împotriva voinţei părinţilor săi, pentru a lupta în Europa. Drumurile tinerei poloneze şi ale îndrăzneţului pilot se întâlnesc. Vor reuşi cei doi tineri să îşi învingă soarta şi să îşi găsească fericirea?”

Într-o postfaţă, Sarah Lark explică mulţimea cercetărilor efectuate pentru realizarea cărţii – în legătură cu lagărele în care erau adăpostiţi refugiaţii în timpul războiului, populaţia maori din Noua Zeelandă (a cărei situaţie nu era deloc fericită în acei ani), minele de cărbune care au fost închise abia în anii 50, internarea neozeelandezilor de origine germană, avioanele de vânătoare care erau folosite şi pentru bombardarea unor ţinte şi multe altele.

Aproape şapte sute de orfani de război şi-au găsit o nouă patrie în Australia şi Noua Zeelandă, la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, mai precizează Sarah Lark. Printre aceştia, şi personajele sale fictive.

Sarah Lark – O speranţă la capătul lumii. Traducere din limba germană de Cornel Stoenescu. Editura RAO. 281 pag.