O carte pe zi: „Oamenii lui Putin” de Catherine Belton

Este o „carte zguduitoare, imaculat documentată, este fără îndoială cel mai bun volum scris despre Putin, despre oamenii din jurul lui şi poate chiar despre Rusia contemporană însăşi, în ultimele trei decenii.“ - Peter Frankopan, The Financial Times

Catherine Belton este corespondentă Reuters, specializată în jurnalism de investigaţie. În perioada 2007-2013 a fost corespondentă la Moscova pentru Financial Times, iar în 2016 – corespondentă pe probleme juridice a publicaţiei. A scris anterior materiale despre Rusia pentru Moscow Times şi Business Week. Cartea de faţă a apărut în urmă cu aproape doi ani şi dezvăluie povestea nespusă a ascensiunii lui Putin şi a acoliţilor lui, foşti membri KGB. Pătrunzând adânc în mecanismele Kremlinului lui Putin, Belton are acces la jucători-cheie din interior pentru a dezvălui cum Putin a înlocuit afaceriştii independenţi din epoca Elţîn cu noua generaţie de oligarhi loiali, care în schimb au distrus economia şi sistemul juridic al Rusiei şi au extins influenţa Kremlinului în Statele Unite şi în Europa.

Scrie Catherine Belton, încă din introducere: „Cartea de faţă este povestea acestui sistem - ascensiunea la putere a cohortei KGB a lui Putin şi modul în care aceşti oameni s-au trans¬format pentru a se îmbogăţi în timpul noului capitalism. Este povestea transferului grăbit de putere de la Elţîn la Putin şi a modului în care acest transfer a permis apariţia unui <<stat paralel>>, cel al oamenilor din KGB, care pândiseră întotdeauna din umbră în epoca lui Elţîn, dar care acum ieşiseră la suprafaţă pentru a monopoliza puterea cel puţin pentru 20 de ani - şi în cele din urmă pentru a ameninţa Occidentul.

Această carte a început ca o strădanie de a urmări modul în care foştii asociaţi din KGB ai lui Putin au acaparat economia rusă. Dar a devenit o investigaţie a ceva mult mai nociv. Primele cercetări - şi apoi evenimentele - au demonstrat cum cleptocraţia lui Putin a ţintit ceva mai mult decât umplerea buzunarelor prietenilor preşedintelui. Ce a apărut ca urmare a preluării economiei - şi odată cu ea şi a sistemului legal şi politic al ţării de către KGB a fost un regim în care miliardele de dolari aflate la dispoziţia ciracilor lui Putin aveau să fie folosite activ pentru subminarea şi coruperea instituţiilor şi democraţiilor oc¬cidentale. Manualul KGB din epoca Războiului Rece, când Uniunea Sovietică a implementat <<măsuri active>> pentru a semăna divizare şi discordie în Occident, pentru a finanţa partide politice aliate şi a-şi submina duşmanul <<imperialist>>, este acum reactivat pe deplin. Ceea ce diferă astăzi e faptul că aceste tactici sunt finanţate dintr-un puţ cu bani mult mai adânc, de un Kremlin care a adoptat mijloacele pieţei libere şi şi-a afundat adânc tentaculele in instituţiile occidentale. Unele sectoare din KGB - incluzându-1 şi pe Puţin - au îmbrăţişat capita¬lismul ca un instrument pentru a ajunge din urmă Occidentul şi a se afla pe picior de egalitate cu acesta. A fost un proces început cu multă vreme în urmă, în anii anteriori colapsului URSS.

Acapararea de către Putin a fluxurilor strategice de bani lichizi nu s-a rezumat la preluarea controlului asupra economiei ţării. Pentru regimul Putin, prosperitatea a însemnat mai puţin bunăstarea cetă¬ţenilor ruşi şi mult mai mult proiecţia puterii, reafirmarea poziţiei Rusiei pe scena mondială. Sistemul creat de oamenii lui Putin a fost un hibrid între KGB şi capitalism care a urmărit să acumuleze bani lichizi pentru a cumpăra şi a corupe oficiali din Occident. Un Occident ai cărui politicieni, mulţumiţi de sine după sfârşitul Războiului Rece, uitaseră deja tacticilc sovietice din trecutul nu prea îndepărtat. Pieţele occidentale au sorbit cu nesaţ noile bogăţii venite din Rusia şi au acordat prea puţină atenţie forţelor infracţionale şi din KGB aflate în spatele lor. KGB-ul încheiase o alianţă cu crima organizată din Rusia cu multă vreme în urmă, în pragul colapsului URSS, când metalele preţioase, petrolul şi alte produse în valoare de miliarde de dolari fuseseră transferate de la stat către firme legate de KGB. Încă de la bun început, agenţii serviciilor de contrainformaţii din KGB au căutat să acumuleze bani negri pentru a prezerva reţelele de influenţă despre care multă vreme se crezuse că dispăruseră odată cu prăbuşirea Uniunii Sovietice. Pentru o vreme, sub Elţîn, forţele KGB au rămas ascunse in umbră. Dar când Putin a venit la putere, alianţa dintre KGB şi crima organizată s-a afişat deschis şi şi-a dez¬golit colţii. Pentru a înţelege acest proces, trebuie să ne întoarcem la momentul zero - cel al colapsului sovietic.”

Urmează cinci sute de pagini de analiză pe bază de documente, de dezvăluiri care spun o poveste ce începe la momentul prăbuşirii URSS, când reţelele de agenţi KGB au reuşit să sustragă miliarde de dolari din întreprinderile de stat şi să-şi mute prada în Occident. Putin şi aliaţii lui şi-au finalizat mai apoi planul, reafirmând puterea Rusiei în timp ce preluau controlul asupra economiei, suprimând vocile independente şi lansând operaţiuni de influenţă sub acoperire în străinătate.

Mergând de la Moscova la Londra şi în Elveţia, apoi până în Brighton Beach din Brooklyn – scriu ediotrii - şi adunând o distribuţie de personaje colorate pe măsură, Oamenii lui Putin este povestea completă a modului în care s-au sfârşit speranţele de construire a unei noi Rusii, cu consecinţe dramatice pentru locuitorii ei şi, din ce în ce mai mult, pentru întreaga lume.

Catherine Belton – Oamenii lui Putin. Cum a recuperat KGB-ul Rusia şi apoi a atacat Occidentul. Traducere din limba engleză de Gabriel Tudor. Editura Litera, colecţia Kronika. 735 pag.