O carte pe zi: „Omer-paşa Latas” de Ivo Andriċ

Omer Paşa, cunoscut şi ca Omer Paşa Latas (1806-1871), a fost un mareşal şi guvernator otoman. De origine sârbă, născut pe teritoriul austriac din părinţi creştini ortodocşi, el a fost iniţial soldat austriac. S-a convertit la Islam, după 1823, s-a alăturat armatei otomane, a urcat rapid în ierarhie, a condus trupe otomane în Războiul Crimeei, învingându-i pe ruşi la Silistra, a trecut şi prin Principatele Dunărene, în drum spre asedierea Sevastopolului.

Scriu editorii: „Romanul este o relatare a vieţii generalului otoman de origine sârbă Omer-paşa Latas (1806-1871), trimis în Bosnia în 1850 de sultanul Abdul-Medjid pentru a impune autoritatea turcă. Deşi supusă Istanbulului, Bosnia este în realitate condusă de cneji, dintre care voievodul Bogdan Zimonjić domneşte asupra regiunii Sarajevo. Şi pe aceşti cneji va încerca Omer-paşa să-i supună. În jurul lor, ca pe o tablă de şah, se încrucişează mai multe figurine: regina – soţia seraschierului; nebunul – Costache Nenişanu, care îşi pierde minţile din dragoste; tura – servitorul paşei, care îl protejează pe acesta şi îi satisface viciile; pionii – soldaţii, foşti austrieci sau croaţi trecuţi la legea islamică. O extraordinară frescă istorică ce dovedeşte încă o dată măiestria cu care Ivo Andrić, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură, stăpâneşte arta miniaturii”.

Romanul acesta, nefinisat sută la sută, a fost scris chiar înaintea morţii scriitorului, petrecută în 1975. (În 1961, Ivo Andriċ, unul dintre cei mai cunoscuţi şi mai traduşi autori de limbă sârbă, primise Prmiul Nobel pentru Literatură).

„...Iar apoi – pe un cal alb cu hăţurile aurite şi ciucuri roşii, într-o uniformă verde-închis, brodată cu aur, zvelt şi parcă turnat – seraschierul Omer-paşa. Semăna puţin cu o nălucă, una neaşteptat de blândă şi de binevoitoare. De parcă nu călărea, ci plutea pe un nor. Uimită şi plină de admiraţie, mulţimea vedea, necrezându-şi ochilor, cum licărul soarelui la asfinţit îi cade pe piept şi îi luminează faţa cu barba uşor încărunţită şi cu o expresie de demnitate gravă şi de blândeţe enigmatică”.

„Eu voi duce la îndeplinire misiunea pentru care am fost trimis aici. Iar voi vă înşelaţi dacă vă închipuiţi că şi cu mine va merge aşa cum a mers cu cei veniţi în Bosnia înaintea mea pentru aceeaşi treabă. Acesta e un alt ordin, şi altul e şi omul care trebuie să-l execute. Ştiu, voi credeţi că şi de data asta, după vechiul vostru obicei, veţi putea ca aparent să fiţi de acord cu tot, iar apoi, în ascuns, să-mi creaţi atâtea piedici şi greutăţi, încât să obosesc şi să mă întorc cu treaba neterminată. Iar voi să-mi râdeţi pe la spate!

(…) Ştiu că despre mine se spun câte şi mai câte şi că mi se dau tot felul de porecle, dar să afle aceia care le născocesc că ura şi defăimările lor nu-mi pot dăuna. Fiecare vorbă mincinoasă şi de ocară a lor este pentru mine o laudă şi o distincţie. Şi încă ceva: să nu se adăpostească nimeni după credinţa lui, căci eu n-am venit nici să turcesc, nici să ghiauresc pe cineva, ci să rânduiesc această ţară în aşa fel încât fiecare să trăiască liniştit după credinţa sa şi să respecte ordinea şi legea imperială. Nu-mi pot face nimic cu ocările lor, nici cu armele lor dacă se va ajunge la înfruntare; aşa cum, mai apoi, n-o să mă mişte deloc plânsul şi rugăminţile orfanilor lor. Să ştie că eu am dus pretutindeni la bun sfârşit treaba pentru care am fost trimis, şi aşa voi face şi acum. Şi n-am să plec de aici până când nu fac din ei ori nişte supuşi buni şi credincioşi ai sultanului, ori nişte movile funerare prin Bosnia şi Herţegovina. Şi nici n-am să pierd timpul. Într-o lună-două veţi vedea că am spus adevărul aici şi acum, aşa că e mai bine să vă încredeţi de pe-acum în vorbele mele. Altceva nu am să vă spun, dacă nu cumva vreţi voi să-mi spuneţi ceva mie”.

Ivo Andriċ – Omer-paşa Latas. Traducere din limba sârbă şi note de Dragan Stoianovici. Editura Polirom. 331 pag.