O carte pe zi: „Pagini despre satul românesc” de Alex. Ştefănescu

„Patrirahia Română a avut iniţiativa, inspirată şi generoasă, de a aduce în centrul atenţiei opiniei publice ca temă de reflecţie, pe tot parcursul anului 2019, satul românesc. Printre numeroasele mijloace folosite pentru relansarea interesului faţă de problemele lumii rurale, s-a numărat şi modesta mea mea emisiune <<Pagini despre satul românesc>>, difuzată de două ori pe săptămână de Trinitas TV. (...) Cartea de faţă, pe care am alcătuit-o la îndemnul unui intelectual de elită, Ciprian Olinici, reuneşte textele emisiunilor mele. Ele sunt dispuse în ordine cronologică, după anul scrierii sau al apariţiei textelor comentate, şi nu după data difuzării emisiunilor.”

Fragmentul acesta din nota asupra ediţiei spune esenţialul despre cea mai recentă carte alcătuită de criticul Alex. Ştefănescu, despre care preşedintele Academiei Române, acad. Ioan-Aurel Pop, scrie în prefaţă că „iubeşte literatura română, nu o vede ameninţată de mari crize, nu o veştejeşte ca fiind o <<literatură minoră>>. Iar pe scriitori îi pune la locurile lor, într-o ierarhie decentă, fără să-l ponegrească pe unul ca să-l ridice în slăvi pe altul.”

S-au scris mii de pagini, sute de mii de pagini, articole, studii şi cărţi despre satul românesc, multe şi despre satul românesc în literatura română, atât înainte, cât şi după celebrul discurs de recepţie ca membru al Academiei Române al scriitorului, filosofului şi diplomatului Lucian Blaga, la 5 iunie 1937, intitulat „Elogiu satului românesc”. În mod cert, astăzi satul nu mai e cel pe care ni-l descriau pe vremuri Rebreanu, Blaga, Creangă, Coşbuc, Goga şi mulţi alţii; în mod cert nici locuitorii lui nu mai sunt ţăranii de odinioară, cei care îşi amestecau munca, sărbătorile, bucuriile şi lacrimile cu veşnicia. Dar lumea satului românesc a rămas o sursă de inspiraţie pentru scriitorii neamului, care au redat în operele lor viaţa satului, acest fascinant univers care ne caracterizează ca popor milenar. Viaţa ţăranului român nu mai seamănă cu cea de pe vremuri. Nici nu trebuia să rămână la fel. Nimic nu poate încremeni în timp. Dar prin intermediul literaturii putem afla resorturile unei vieţi ce avea un firesc al ei în urmă cu mulţi ani. Şi orice încercare de a ne face să aflăm asta sau de a ne readuce în memorie viaţa de odinioară trebuie salutată din toate puterile.

Mai ales când o carte precum cea a lui Alex. Ştefănescu se deosebeşte de tot ce s-a scris până la el pe această temă.

O privire asupra literaturii române, dincolo de folclor (Alex Ştefănescu se opreşte asupra baladei Mioriţa), ne face cunoscut faptul că satul românesc a fost mereu izvor de inspiraţie pentru scriitorii români, indiferent dacă aceştia s-au născut ori nu la ţară. Lista autorilor selectaţi de critic este imensă (în ordinea apariţiei în carte): Alecu Cantacuzino, Vasile Alecsandri, Mihai Eminescu, Ion Creangă, loan Slavici, George Coşbuc, Duiliu Zamfirescu, Alexandru Vlahuţă, Mihail Sadoveanu, Octavian Goga, Liviu Rebreanu, Aron Cotruş, Ion Agârbiceanu, Ştefan O. Losif, Nicolae lorga, Lucian Blaga, Maria, Regina României, George Topârceanu, Otilia Cazimir, Victor Ion Popa, Mircea Streinul, Iulian Vesper, Cezar Petrescu, loan Al. Brătescu-Voineşti, Anton Golopenţia, Ion Pillat, Ion Moraru, Eusebiu Camilar, Vasile Voiculescu, Demostene Botez, Radu Gyr, Zaharia Stancu, Marin Preda, Dumitru Radu Popescu, Geo Bogza, Augustin Buzura, Ştefan Bănulescu, Fănuş Neagu, Ion Vlasiu, Paul Goma, Titus Popovici, Ana Blandiana, Grigore Vieru, Ion Gheorghe, Nicolae Velea, Coman Şova, loan Groşan, Octavian Paler, loan Alexandru, Adrian Păunescu Vasile Andru, Arcadie Suceveanu, Andrei Pleşu, Dinu Săraru, Ion Anghel Mănăstire, Mircea Bârsilă, Ioana leronim, Teodor Flonta, Spiridon Popescu, Ovidiu Dunăreanu, Liliana Corobca, Andreea Nanu, Petre Crăciun, Dorel Vişan, Mircea Dinescu, Stelian Ţurlea, Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.

Reiese din admirabila carte a lui Alex Ştefănescu că scriitorii noştri au zugrăvit lumea satului în toate ipostazele sale, de la evenimente cu semnificaţie istorică - răscoală, participarea la război -, la aspecte şi trăiri de zi cu zi - joacă de copii, iubirea fericită sau nefericită, nuntă, ȋnmormântare, viaţa câmpenească.

Mai este un lucru de menţionat. Alex Ştefănescu a citit/recitit enorm pentru această carte şi a ales ce a socotit mai revelator, nu s-a oprit doar asupra cărţilor care aveau ca temă în mod declarat viaţa la ţară ori soarta ţăranului. Autorul acestei semnalări este el însuşi beneficiarul unei asemenea alegeri. În 2013 am publicat romanul „Cincizeci de ani”, despre destinul unei studente, apoi profesoare în comunism, repartizată, la terminarea facultăţii, într-un sat din Bărăgan, exact în perioada colectivizării. Satul apare doar tangenţial în roman. Dar Alex Ştefănescu alege pentru cartea sa cele trei capitole în care tânăra profesoară e martora colectivizării forţate şi a deportării şvabilor.

O carte şi o lume. Utilă sufletului şi minţii şi oricărei vârste.

Volumul de faţă poate fi poate fi achiziţionat prin intermediul site-ului Librăriei Cărţilor Bisericeşti.

Alex. Ştefănescu – Pagini despre satul românesc. Cu o prefaţă de Acad. Ioan-Aurel Pop, Preşedintele Academiei Române. Editura Trinitas a Patriarhiei Române, colecţia Media Christina, seria Trinitas TV. 364 pag.