O carte pe zi: „Saga familiei Rothschild” de Tristan Gaston-Breton

Tristian Gaston-Breton e un istoric francez (a studiat la Sorbona, unde şi-a obţinut şi doctoratul) al intreprinderilor şi autor al uneor serii istorice publicate an de an de ziarul „Les Echos”. În 1997 a creat History & Business pentru a-I ajuta pe întreprinzători să-şi valorizeze istoria. A publicat mai multe cărţi, între care una a atras în mod deosebit atenţia, despre Basil Zaharoff, „Incredibila poveste a celui maimare negustor de arme al lumii”. Cartea de faţă, care s-a bucurat de un succes răsunător, asemănător, a apărut în 2017.

Familia Rothschild sau Casa de Rothschild este o dinastie europeană de origine iudaico-germană, care a întemeiat case bancare şi financiare europene începând cu sfârşitul secolului al XVIII-lea. Primul membru al familiei despre care se cunoaşte că a folosit numele Rothschild a fost Izaak Elchanan Rothschild, născut în 1577. Numele înseamnă „Scut Roşu” în germana veche. Ascensiunea familiei pe plan internaţional a început în 1744, odată cu naşterea lui Mayer Amschel Rothschild în Frankfurt am Main, Germania. El era fiul lui Amschel Moses Rothschild, un schimbător de valută care făcea afaceri cu Prinţul de Hesse. Născut în ghetoul „Judengasse” (Aleea evreiască) din Frankfurt, Mayer a întemeiat o casă de finanţe şi şi-a extins imperiul prin instalarea tuturor celor cinci fii ai săi în cele mai importante cinci centre europene financiare (Londra, Paris, Frankfurt, Sevilia şi Napoli) pentru a conduce afacerea. Stema familiei Rothschild conţine un pumn care strânge cinci săgeţi simbolizând cele cinci dinastii stabilite de cei cinci fii ai lui Mayer Rothschild. Familia a fost ridicată la rangul de nobil în Sfântul Imperiu Roman şi în Regatul Unit. Cinci linii din ramura austriacă a familiei au făcut parte din nobilimea austriacă, fiind numiţi baroni ereditari ai Imperiului Habsburgic de către împăratul Francisc al II-lea în 1816. O altă linie, din ramura britanică a familiei, a fost ridicată la nivelul nobilimii britanice la cererea reginei Victoria. În timpul secolului al XIX-lea, familia Rothschild posedă cea mai mare avere privată din lume, precum şi în istoria lumii moderne.

O poveste a acestei familii nu putea să stârnească interesul, de-a lungul vremurilor, mai ales că familia Rothschild a fost frecvent obiectul teoriilor de conspiraţie, multe dintre ele având origini anti-semitice. Desptre toate acestea - şi multe altele – vorbeşte careta lui Trsitan Gaston-Breton.

„ S-au scris multe despre Rothschild, lucruri bune, mai puţin bune şi foarte rele. Lucrările bune disponibile sunt sau deja vechi, sau prea centrate pe o ramură a dinastiei - de obicei cea franceză sau cea engleză -, sau prea specializate în aspectele eco¬nomice sau financiare, uneori dificil accesibile. în afară de asta, cele mai multe lasă deoparte sau trec foarte repede peste ramu¬rile familiei considerate ca fiind secundare - mai ales cea itali¬ană şi cea germană -, vorbesc prea puţin de femeile familiei, cu excepţia figurilor emblematice, şi se opresc între sfârşitul anilor 1980 si sfârşitul anilor 1990, lăsând în umbră ultimii douăzeci sau douăzeci şi cinci de ani, deşi bogaţi în peripeţii.

Această carte caută, cu modestie, să umple aceste lacune, măcar în parte. Ea încearcă să retraseze istoria diferitelor ramuri ale dinastiei urmărind şirul generaţiilor şi povestind aventurile, deseori surprinzătoare, ale fondatorilor şi ale urmaşilor lor. De ce casa din Neapole, cu toate că era foarte prosperă, s-a închis la începutul anilor 1860? Ce s-a petrecut între Himmler şi şeful casei din Viena în 1938? Ce s-a întâmplat cu sucursala din Frankfurt, acolo unde familia şi-a început fabuloasa ascensiune? Ce rol au jucat femeile Rothschild în această lungă istorie? Şi, înainte de toate, care au fost resorturile fabulosului succes al dinastiei? Dacă, evident, aspectele financiare sunt evocate (dar în chipul cel mai accesibil cu putinţă), un loc important a fost acordat modu¬lui de viaţă al Rothschilzilor, rezidenţelor lor, a căror splendoare continuă să fie de vis, colecţiilor şi pasiunilor lor precum şi acţi¬unilor lor filantropice. în aceste pagini vom întâlni numeroase.”

Tristan Gaston-Breton – Saga familiei Rothschild. Banii, luxul şi puterea. Traducere din limba franceză de Silvia Colfescu. Editura Vremea. 253 pag.