O carte pe zi: "Serviciile secrete chineze de la Mao la Xi Jinping", de Roger Faligot

Cam toată lumea a fost/este fascinată şi a dorit să cunoască cum au apărut şi cum sunt organizate serviciile secrete celebre - americane, britanice, israeliene, sovietice/ruseşti (CIA, MI6, Mossad, KGB/FSB) -, dar puţini sunt la curent cu istoria şi isprăvile serviciilor secrete chineze, nu mai puţin redutabile. Cine vrea să se informeze, trebuie neapărat să consulte cartea pe care o semnalăm acum. "Faligot are o cunoaştere enciclopedică a istoriei agenţiilor de spionaj din China", comenta Financial Times. Roger Faligot este un jurnalist francez, a început sa lucreze în Irlanda în 1973 (este considerat unul dintre cei mai buni specialişti francezi în dommeniu), apoi a devenit reporter de investigaţii pentru ziare si reviste din toată lumea. Începând cu 1977, a scris, singur sau în colaborare, peste 30 de cărţi despre istoria contemporană, spionaj etc. A scris despre spionajul chinez de mai bine de treizeci de ani şi e convins că serviciile de informaţii din China, în special Guoanbu (Ministerul Securităţii Statului), vor juca probabil un rol esenţial în "Visul Chinei" al preşedintelui Xi.
"Ofer spre lectură - scrie Roger Faligot în întroducerea cărţii - această istorie bogată în evenimente a serviciilor de informaţii chineze şi a sistemelor decizionale ale conducătorilor, din epoca lui Mao până în cea a Jocurilor Olimpice, nutrind sentimentul profund că, în cazul în care China spionează lumea, înseamnă că nu are de ales dacă nu vrea să renunţe la visul de a deveni între o zi cea mai importantă putere mondială a secolului XXI".

O scriere amplă, de peste 600 de pagini, care urmăreşte istoria acestor servicii secrete având la bază interviuri şi numeroase materiale documentare.

Descoperirile şi concluziile sunt interesante, iar lectura este fascinantă mai ales pentru cei care nu ştiu foarte multe despre aceste servicii secrete.

Chiar dacă această carte conţine numeroase date istorice şi este o lucrare-document, lectura este uşoară, iar informaţia este prezentată în mod prietenos şi concis.

Aflăm, între altele, că în anii ‘50, fiecare ambasadă poseda un "Birou de investigare şi de cercetare", care acoperea în fapt Serviciul de spionaj; despre nepotul lui Mao, agent secret; despre campania împotriva invadatorilor sovietici; despre alianţa Rusia-China împotriva SUA; despre axa de spionaj sino-rusă apărută după prăbuşirea URSS-ului; despre multe scandaluri şi probleme actuale care implică diferite ţări, inclusiv Franţa şi SUA, şi nume cunoscute, inclusiv Huawei.

Lucrarea se încheie cu prezentarea a "50 de conducători şi de agenţi speciali de ieri şi de azi care vor rămâne în istoria serviciilor de informaţii chineze" şi cu o cronologie utilă, sinteza informaţiilor cuprinse în carte. "O carte reper, rodul investigaţiilor de câţiva ani din Hong Kong, Australia, Japonia, Europa, SUA şi China. Faligot a intervievat zeci de specialişti pentru a colaţiona activităţile şi logica internă din spatele braţului lung al informaţiilor chineze" - Paris Match
Scriu editorii: "Faligot consideră Guoanbu ca succesorul din secolul XXI al KGB-ului şi-i urmăreşte începuturile până în Shanghaiul anilor 1920, unde comuniştii chinezi s-au organizat sub auspiciile Cominternului creat de Lenin şi condus de Moscova, în vederea exportarii revoluţiei comuniste. China a fost una dintre primele ţinte.

La începutul anilor 1920, China era un câmp de bătălie politic şi militar pe care se înfruntau PCC, Kuomintangul naţionalist şi diverşi conducători militari locali. Sovieticii au stabilit legături atât cu comuniştii, cât şi cu naţionaliştii şi au supravegheat o perioada serviciile de informaţii ale ambelor tabere. Faligot observă că diaspora chineză de la Paris, din care făceau parte Zhou Enlai şi Deng Xiaoping, a jucat un rol important în formarea PCC şi conducerea serviciilor sale de spionaj.

La sfârşitul anilor 1920, Zhou Enlai a creat o filiala specială a Comitetului Central din Shanghai, Zhongyang Teke, şi a plasat-o sub conducerea lui Kang Sheng, una dintre cele mai importante figuri din istoria spionajului PCC. Acesta a folosit Teke în lupta împotriva Kuomintangului lui Chiang Kai-shek, iar în anii 1930-1940, s-a alăturat lui Mao Zedong şi Zhou Enlai pentru a înfiinţa <<un stat comunist embrionar>> în Yan’an.

Serviciile de informaţii ale PCC l-au ajutat pe Mao să preia puterea în octombrie 1949 şi de atunci au servit interesele Chinei în Asia şi alte părţi ale lumii. În 1949 a fost înfiinţat Ministerul Securităţii Publice sau Gonganbu, instrumentul de represiune al lui Mao, utilizat în represiunile teribile ale Marelui Salt Înainte şi Revoluţiei Culturale.

Faligot arată că serviciile de informaţii din China au vizat Uniunea Sovietică după divizarea sino-sovietică şi au ajutat la deschiderea drumului pentru îmbunătăţirea relaţiilor cu SUA la sfârşitul anilor 1960 şi începutul anilor 1970. Totuşi, alianţa China-SUA n-a supravieţuit sfârşitului Războiului Rece. Liderii chinezi s-au temut, pe bună dreptate, că evenimentele din Europa de Est şi URSS de la sfârşitul anilor 1980 s-ar putea răspândi în China. Protestele din Piaţă Tiananmen au fost reprimate brutal.

Serviciile de informaţii chineze s-au angajat în spionaj economic în anii 1990, căutând secrete industriale şi tehnologice din Occident, în special din SUA. Geopolitic, comunitatea de informaţii chineză s-a concentrat pe reunificarea cu Hong Kong, subminând mişcările pentru independenţa formală a Taiwanului şi contestând primatul economic şi militar al Statelor Unite.

Activităţile de spionaj chinez din secolul XXI includ războiul cibernetic, infiltrarea culturală (prin proliferarea Institutelor Confucius în întreagă lume) şi promovarea intereselor chineze globale. Se pune, de asemenea, accentul pe distrugerea opoziţiei interne, că mişcarea Falun Gong şi naţionaliştii uiguri.

Unul dintre cele mai importante capitole ale cărţii descrie parteneriatul în creştere dintre serviciile de informaţii chineze şi ruse din anii 1990 şi începutul anilor 2000. Faligot acuză factorii de decizie din SUA că nu au prevăzut că sfârşitul Războiului Rece şi concurenţă crescută dintre China şi SUA ar putea duce la o apropiere sino-rusă.

Faligot încheie cartea cu un avertisment. Serviciile de informaţii chineze, scrie el, sunt cele mai mari din lume. Sunt competenţe şi eficiente. Sunt <<implicate în şifonarea masivă a informaţiilor economice, ştiinţifice şi tehnologice>> din alte ţări. Preşedintele Xi a acumulat mai multă putere individuală decât orice lider chinez de după Mao şi se angajează să folosească serviciile de spionaj şi toţi ceilalţi piloni ai puterii chineze pentru a promova interesele economice şi geopolitice globale ale Chinei."

Roger Faligot - "Serviciile secrete chineze de la Mao la Xi Jinping". Traducere de Eugen Damian şi Mihai Dan Pavelescu. Meteor Publishing. 670 pag.