O carte pe zi: Tetralog poetic greco-român

Dacă în România s-au publicat de-a lungul timpului 15 antologii de lirică elenă (drumul fiind deschis de antologia clasicistului clujean Ştefan Bezdechi din 1939), iar în Grecia au apărut, de asemenea, un număr notabil de antologii din poezia românească (între care semnalăm pe cea alcătuită de Yannis Ritsos), este prima dată când creaţii semnate de poeţi români şi poeţi greci sunt găzduite în paginile aceluiaşi volum.

Poeţii români sunt Ana Blandiana şi Ion Pop, amândoi membri corespondenţi ai Academiei Române, amândoi prezentaţi în cuvântul-înainte semnat de acad. Eugen Simion, şeful secţiei de Filologie şi Literatură. „Este vorba” – precizează acad. Simion - „de doi intelectuali reputaţi care, pe lângă poezie, scriu proză şi eseistică (cazul Anei Blandiana) sau fac critică de poezie în chip curent şi cu succes (cum face Ion Pop), cu precădere – şi acest fapt mi se pare remarcabil – despre versurile tinerilor poeţi minimalişti, apăruţi în ultimele decenii.... Blandiana face, cu precădere, o poezie de tip neoexpresionist, în continuarea lui Lucian Blaga – unul dintre stâlpii modernităţii lirice româneşti... Este o voce inconfundabilă în poezia generaţiei sale (generaţia’60), cea care a reabilitat şi a continuat modernitatea românească după cel de Al Doilea Război Mondial din cultura română. Şi-a creat un stil propriu care arată disponibilităţile pentru marile teme ale poeziei.” Iar Ion Pop, în opinia autorului prefeţei, «a apărut şi el, ca bun transilvănean ce este (ca şi Blandiana, de altfel), pe urmele expresionismului blagian, împreună cu mai mulţi tineri (în anii ’60-’70), grupaţi în jurul revistei „Echinox”...Ion Pop face, în esenţă, o poezie de reflecţie, calmă, fără mari anxietăţi şi, în genere, dacă îl citesc bine, plină de subtilităţi existenţiale. O poezie colocvială şi, aşa cum s-a spus, o poezie a poeziei (de remarcat: nu din afara, ci din interiorul ei)».

Dacă poeme ale Anei Blandiana figurează într-o antologie de lirică feminină românească apărută în 2007 la Atena, pentru Ion Pop este prima dată când creaţii ale sale sunt traduse în limba greacă.

Poeţii greci incluşi în Tetralog au, la rândul lor, o carte de vizită impresionantă – ambii sunt posesori ai Premiului Academiei din Atena – Antonis Fostieris în 2010, Spyros Kokkinakis în 2021. Ample selecţii din opera lor au apărut în limba română în 2020 (Antonis Fostieris, Nemurirea fiecărei zile) şi 2021 (Spyros Kokkinakis, Într-o epocă de contestări).

Antonis Fostieris (n.1953) este unul dintre cei de seamă reprezentanţi ai generaţiei 1970. Profesorul Theodosis Pylarinos, autorul unui volum monumental în care a strâns toate studiile publicate de-a lungul anilor despre poet şi care semnează şi prefaţa ediţiei româneşti, arată că Fostieris „urmăreşte în opera lui neliniştea umană aşa cum s-a manifestat de la presocratici până în zilele noastre...Poezia lui creează o puternică frământare, intensifică neliniştea, când cititorul începe să perceapă unde duc efortul zadarnic şi vanitatea, netrăirea fericită a clipei... Cu un vocabular care acoperă toate straturile limbii greceşti, din Antichitate până la greaca comună a zilelor noastre, cu asocieri şi întorsături sintactice care înfrumuseţează discursul poetic, cu o uluitoare varietate de figuri de stil...reuşeşte să atragă cititorul, graţie unei simplităţi dezarmante, în care nu se poate identifica totuşi nici cea mai mică urmă de simplificare.” Creaţia celor cinci decenii scurse de la debut a fost strânsă de poet în 2021 într-un volum de Opere complete.

Spyros Kokkinakis (n.1954) are, la rându-i, un loc bine definit de critica literară greacă. Thanasis Th. Niarhos, el însuşi poet cunoscut, notează despre confratele său de breaslă: «Observând timpul scurs între plachetele poetice, constat că nici tematica multiplă nici problematizarea poetică nu diferă decât foarte puţin între ele, ceea ce înseamnă că, în antiteză cu aventurile vieţii, aventura poeziei, oricât de fantasmagorică sau ascetică ar fi, nu are ca ţel final decât să arate principiul lui Heraclit că „unul e totul”. Şi spre acest „unul e totul” tinde poezia lui Spyros Kokkinakis cu multipla ei tematică, cu policromia ei, cu ambiguităţile ei care uneori o fac să se audă ca un vaiet surd şi alteori să răsune ca un fulger bubuitor.» Cele 14 plachete publicare în cele peste patru decenii scurse de la debut au stârnit interesul criticilor încât poetul se poate mândri cu un număr de studii dedicate artei sale poetice care depăşesc cu mult numărul ediţiilor proprii.
Tetralogul poetic greco-român a apărut la iniţiativa Ambasadei Republicii Elene la Bucureşti, pentru a marca Ziua Mondială a Limbii Elene. Aceasta se serbează pe 9 februarie la nivel internaţional din 2018, iar din 2019 şi în România (pe baza Legii nr.204/2018, adoptată la iniţiativa deputatului Dragoş Gabriel Zisopol, preşedintele Uniunii Elene din România). Cartea a fost lansată miercuri, 9 februarie, în aula Academiei Române, în cadrul unui eveniment organizat în colaborare de Ambasada Republicii Elene şi Academia Română.

Tetralog poetic greco-român. Ana Blandiana, Ion Pop, Spyros Kokkinakis, Antonis Fostieris. Cuvânt de salut: Sofia Grammata, ambasadorul Greciei în România. Cuvânt-înainte: acad. Eugen Simion. Traducere: Edith-Adriana Uncu (din română în greacă), Elena Lazăr (din greacă în română). Revizia traducerii greceşti: Michalis Pappas. Ediţie bilingvă, Editura Omonia. 192 pag.