O carte pe zi: "Tot ce este", de James Salter

James Salter (1925-2015) este pseudonimul lui James Arnold Horowitz şi a făcut parte din familia marilor romancieri americani. A fost pilot de luptă în marina americană, a luptat în răboiul din Coreea, dar a părăsit armata după succesul primului său roman, The Hunters (1957), semnat James Salter, care a fost ecranizat în 1958. A scris mult, a obşinut numeroase premii, iar romanul de faţă este ultimul pe care l-a publicat. O carte despre care Richard Ford spunea simplu: "un mare roman”.

O viaţă de om, din perspectiva personajului principal, Philip Bowman, "istoria unui bărbat fără istorie” cum subliniază editorii. Soldat pe o navă de război, în timpul celui de-al doilea război mondial, Bowman scapă de ororile luptelor din Pacific cu japonezii, ajunge editor, se căsătoreşte, divorţează, iubeşte alte femei de care este trădat, duce o viaţă obişnuită, fără mister, în singurătate, cunoaşte mulţime de oameni interesanţi sau mai puţin interesanţi, între care o seamă de scriitori care nu par să se deosebească prea mult de el. Îşi rezumă la un moment dat viaţa: "Era nesigur pe sine şi pe ea. Era prea bătrân să se însoare. Nu voia un compromis târziu şi sentimental. Văzuse prea multe ca să facă asta. Fusese căsătorit o dată, din toată inima, şi se păcălise. Se îndrăgostise nebuneşte de o femeie la Londra şi, intr-un fel, toată povestea se destrămase. Soarta îi rezervase într-o seară cea mai romantică întâlnire a vieţii lui cu o femeie care-1 trădase. Credea în iubire — crezuse toată viaţa —, dar acum era foarte posibil să fie tardiv. Poate că reuşeau să rămână aşa pentru totdeauna, ca vieţile din artă.”

Spre sfârşitul vieţii, ajuns din nou într-un moment în care urmează să opteze pentru o nouă iubire, se gândeşte la moarte: "Se gândea frecvent la moarte, însă de obicei din milă pentru un peşte sau vreun alt animal, fiindcă vedea iarba muribundă toamna sau fluturii monarhi agăţându-se de florile de alior şi hrănindu-se pentru marele lor zbor funerar. Îşi dădeau oare seama în vreun fel de câtă putere aveau nevoie, de câtă eroică putere? Se gândea la moarte, dar nu fusese niciodată în stare să şi-o închipuie - inexistenţa, în timp ce restul continua să existe. Ideea trecerii din lumea asta într-o alta, în cea de apoi, era prea fantastică pentru a i se da crezare. Sau aceea că sufletul se ridica într-un fel neştiut, spre a i se alătura împărăţiei nesfârşite a lui Dumnezeu. Acolo te reîntâlneai cu toţi cei pe care-i cunoscuseşi, dar şi cu cei pe care nu-i ştiai, nenumăraţii morţi, din ce în ce mai mulţi, dar niciodată de dimensiunile infinitului. Singurii care lipseau erau cei care credeau că nu mai era nimic după aceea, aşa cum spusese maică-sa. Nu mai exista timp - timpul trecea într-o oră, ca timpul din clipa când adormeai. De rămas rămânea doar bucuria.”

După surprezele succesive pe care I le oferă viaţa, Philip Bpwman ajunge la concluzia că, spun editorii, "marea iubire e o iluzie, nimic altceva. Ecuaţia fericirii? Prea multe necunoscute. Locul cel mai bun sub soare? O enigmă fără răspuns. Ar putea fi Londra, Sevilla, Siena sau Paris, ar putea fi New York, după cum ar putea fi la fel de bine un locşor pe malul unui râu din America natală.”

Un mare roman excelent tradus de Radu Paraschivescu.

Un exemplu de stil: "Se arsese pe pomeţi. Cât despre el, era pe deplin fericit. Nu mai voia nimic. Prezenţa ei era miraculoasă. Era femeia trecută de treizeci de ani din povestiri şi din piesele de teatru care, dintr-un motiv sau altul, împrejurări, noroc, nu-şi găsise un bărbat. Dezirabilă, însufleţitoare, se furişase prin plasă, fructul căzuse la pământ. Ea nu vorbise niciodată despre viitorul lor. Nu folosise niciodată, decât pradă entuziasmului, cuvântul "iubire". Şi totuşi, stând în faţa ei în ziua aceea, după ce ieşise din apă, fusese cât pe-aci să-l rostească, să îngenuncheze lângă ea şi să-i spună cât de mult o iubea. Fusese cât pe-aci să spună, vrei să te măriţi cu mine? Asta era momentul, înţelese el.”

James Salter - "Tot ce este". Traducere şi note de Radu Paraschivescu. Editura Humanitas fiction, colecţia Raftul Denisei. 311 pag.