O carte pe zi: „Vasile Stoica, o emblemă naţională în puşcărie”, de Ioan Opriş

Personalitatea diplomatului Vasile Stoica (Avrig, 1 ianuarie 1889 – Jilava, 27 iulie 1959) nu a făcut obiectul cercetărilor sistematice privind istoria politică şi diplomatică din perioada interbelică întreprinse de prestigioşi istorici. Arhivele din România, dar şi cele străine deţin însă importante documente care-l priesc pe diplomat şi demersurile acestuia în promovarea intereselor României. În postura de reprezentant al ţării în Albania, Bulgaria, Letonia şi Lituania, Turcia, Olanda şi Belgia, ca şi în calitatea de delegat român la reuniunile Ligii Naţiunilor şi ale Micii Antante, a promovat susţinerea politicii naţionale cu profesionalism şi abilităţi de mare negociator. A dovedit fermitate şi intransigenţă în apărarea suveranităţii şi integrităţii ţării în împrejurări excepţionale, inclusiv ca expert în probleme teritoriale şi de relaţii internaţionale, fiind implicat direct în negocierile şi tratativele de pace care au urmat celor două războaie mondiale (1919 – 1920, respectiv 1946 – 1947).

Viaţa diplomatului, cariera sa şi superioritatea calităţilor sale intelectuale – poliglot, subtil poet, ziarist talentat, meloman şi colecţionar – au fost prezentate în cartea Vasile Stoica în serviciul României, Editura Oscar Print, Bucureşti, ediţia I, 2008, ediţia a II-a, 2018, semnată de Ioan Opriş. Lucrarea nouă, pe care o semnalăm acum, aduce completări importante asupra biografiei diplomatului, insistând pe anii de după al Doilea Război Mondial şi, cu deosebire, pe sfârşitul carierei celui care în anul 1947 deţinea onoranta poziţie de decan al corpului diplomatic român.

Implicat direct în refacerea ţării, căutând soluţii pentru alinierea acesteia la o politică de bună vecinătate şi de reinstaurare a vieţii democratice, Vasile Stoica a fost – ca mulţi fruntaşi din Generaţia Unirii – victimă „colaterală” a includerii României în sfera de influenţă a Uniunii Sovietice. Retras din ultimul său post diplomatic şi „rechemat pentru consultări”, a devenit vădit indezirabil, vederile sale prooccidentale şi demersul său prodemocratic transformându-l în „duşman al poporului”. Un pretext l-a constituit ideea de a părăsi ţara, nepusă în practică, dar care l-a condus la prima perioadă de detenţie (1948-1955). Eliberat, a căutat căi de supravieţuire, toate bunurile fiindu-i confiscate. În anul 1958 a fost rearestat şi condamnat la 10 ani de închisoare pentru propagandă anticomunistă, vederi prooccidentale şi subminarea regimului democrat-popular. Întregul mecanism al detenţiei, nesfârşitele interogatorii, presiunile diverse, „plimbarea” prin faimoasele puşcării – de la Aiud la Poarta Albă –, dar şi repercusiunile asupra familiei şi neamurilor sunt documentate în carte. Calvarul îndurat rezultă şi din suita de sonete şi scrisori din detenţie, salvate de familie târziu. După moartea sa, soţia, Paula, a întreprins sistematice demersuri pentru reabilitare. Aceasta a fost decisă, în urma contextului politic, în anul 1971. Eforturile şi suferinţele familiei şi ale rudelor sunt prezentate prin corespondenţa inedită şi documente juridice, ca şi prin susţinerea unor mari intelectuali: Vasile Netea, Eugen Filotti, Victor Eftimiu, Savel Rădulescu ş.a.

Personalitate marcantă în rândurile Generaţiei Marii Uniri, diplomatul Vasile Stoica, patriot vizionar şi democrat convins, a plătit cu viaţa convingerile sale. Din cartea care-l prezintă se desprinde valoarea unui adevărat model, recomandat celor care susţin România.

„Visez o Românie luminoasă
Cum altă ţară n’ar putea să fie:
Cu lumea ei muncind în armonie,
Urcând spre fericire maestuoasă,

Cu inima senină şi miloasă,
Vibrând în dulce, rodnică frăţie.
Visez sosirea ta, Democraţie
Cuminte, creatoare, generoasă.

Eu ştiu că nu-i departe ceasul tău,
Dar nu cumva veni-va pân’atunci
În locul tău vreun monstru orb şi rău,

Arzând recolta sfintei noastre munci,
Împrăştiind desgust în jurul său
Şi devorându-şi propriii săi prunci?”

- poezie scrisă de Vasile Stoica în închisoare -

Ioan Opriş - Vasile Stoica, o emblemă naţională în puşcărie. Editura Magic Print, 223 pag.