O carte pe zi: „Vise de piatră", de Akram Aylisli

Scriitorul (azer), de asemenea, este aproape necunoscut românilor, deşi este unul de notorietate internaţională. Pe numele său real Akram Nadjaf oğlu Naibov, el s-a născut la 12 ianuarie 1937 în satul Aylis din regiunea Ordubad a provinciei Nakhidjevan aparţinând actualmente Azerbaidjanului. Aylis este denumirea azeră a vechii localităţi armeneşti Agulis. (Nakhidjevanul este la rândul său un ţinut istoric armenesc, după cum o arată numele său traductibil din armeană prin Popasul dintâi, aluzie la tradiţia care susţine că acolo s-ar fi oprit Arca lui Noe. Prin decizia Kremlinului, la 9 februarie 1924, Nakhidjevanul a fost inclus, ca republică autonomă sovietică, în componenţa administrativă a RSS Azerbaidjan, statut perpetuat până în prezent, chiar şi după ce Azerbaidjanul şi Armenia au devenit independente).

Pentru a lămuri cât de cât cititorul acestei semnalări, preluăm o parte din informaţiile menţionate de scriitorul şi traducătorul Sergiu Selian în prefaţa volumului:

Akram Aysli a scris mult, mai ales teatru, şi a cunoscut faima. Dar cariera sa glorioasă a urmat o turnură dramatică după apariţia nuvelei Daş yuxular (Vise de piatră) în traducere rusească, în numărul 12/2012 al revistei de literatură „Drujba narodov” din Moscova. Conaţionalii săi aveau să se simtă lezaţi în fanatismul lor etnic-religios, deoarece proza este axată pe declanşarea pogromului antiarmean din Baku în 1990, cu aluzii la cel din Sumgait în februarie 1989, pe de altă parte fiind evocată masacrarea locuitorilor armeni din Aylis de către trupele turceşti. Nuvela a fost scrisă în anul 2006, dar autorul ei n-a cutezat s-o publice decât după ce un ofiţer azer care în 2004 asasinase bestial, cu toporul, un coleg armean, în somnul aceluia, a fost extrădat în 2012 de autorităţile din Budapesta, unde avusese loc crima, Azerbaidjanului, care avea să-l primească pe ucigaş cu onorurile cuvenite unui erou naţional, recompensându-l şi, evident, lăsându-l liber.
Probabil că un armean n-ar fi scris despre Agulis/Aylis mai elogios şi mai inspirat decât a făcut-o scriitorul azer Akram Aylisli în cartea sa. Nu este surprinzătoare, aşadar, riposta nu doar critică, ci şi vindicativă a compatrioţilor autorului. În Baku, în Gandja şi în localitatea natală a autorului, au fost organizate manifestări în care se cerea moartea lui Aylisli ca trădător vândut armenilor, susţinându-se chiar că ar fi armean şi cerându-se ca dovadă analizarea ADN-ului. Într-o sesiune specială, Parlamentul Azerbaidjanului a solicitat ca Aylisli să fie privat de premiile de stat obţinute, să-i fie retrasă cetăţenia şi el să fie expulzat în Armenia. Ali Hasanov, şeful departamentului social-politic al administraţiei prezidenţiale, l-a criticat pe scriitor că nu are spirit naţional şi simţ umanitar, că nu respectă memoria celor căzuţi în război, că îi prezintă cu simpatie pe tinerii armeni care au ucis mii de azeri şi au ocupat pământuri azere, iar pe azeri ca pe nişte criminali.

Nuvela are în centru povestea unui reputat actor azer, Saday Sadigli, un democrat ireproşabil, care, fiind luat drept aremean pe o stradă din Baku, unde încercase să protejeze un armean vîrstnic maltratat, este la rîândul lui bătut crunt şi spitalizat.

Akram Aylisli - "Vise de piatră. Roman-recviem". Traducere din limba armeană, prefaţă şi note de Sergiu Selian. Editura Integral. 127 pag.