O carte pe zi: „Vorbe care ne bântuie” de Călin Hentea

„Nicicum nu este vorba de o vulgarizare a operelor literare clasice, ci de un imbold spre a le redescoperi şi a le înţelege din perspectiva prezentului.”

Călin Hentea a mai socotit că în demersul său ar mai fi binevenită o imagine complementară sau în contrapunct cu textul, o secvenţă vizuală – a găsit-o în fotografii la fel de vechi, de cele mai multe ori în cărţi postale - şi ele de pe meleaguri diferite – în covârşitoarea lor majoritate absolut uitate, neştiute de-a dreptul. Şi a ieşit o cărticică excelentă, cu texte scurte de maximum o pagină, două, fiecare cu învăţătura sa.

Spune - şi explică - chiar autorul:

E o vorbă din bătrâni: „Vorba multă – sărăcia omului”. Poate tocmai de aceea câteva vorbe puţine, dar adânci, ivite mai demult, au rămas întipărite prin minţile noastre şi ne bântuie zilele. Pe lângă aceste vorbe rostite sau scrise cândva, continuă să ne seducă şi imaginile din alte timpuri care au supravieţuit în ilustraţia unor cărţi poştale sau fotografii de epocă. Din dialogul acestor vorbe puţine şi imagini trecute dar prezente în retorica noastră, s-a născut acest volum.

Este vorba despre rostiri celebre, versuri memorabile, fraze antologice, titluri de cântece şi poezii, replici savuroase din cultura română sau cea internaţională care-şi găsesc ecou în actualitatea noastră mioritică. Astfel, shakespearianul „A fi sau a nu fi” se întâlneşte cu „Dacă dragoste nu e, nimic nu e” a lui Marin Preda, iar „Iubiţi-vă pe tunuri” e la câteva pagini distanţă de „Je t’aime … moi non plus”.

„L’état c’est moi!” „Veni. Vidi. Vinci.”, „I pak”, „Yes, We Can!” sunt vorbe care reverberează în actualitatea noastră, la fel ca replicile lui Caragiale, versurile lui Eminescu sau amintirile şi snoavele lui Creangă. N-au scăpat a fi evocaţi şi aduşi în cotidian nici Bacovia, Topârceanu, Nichita, Arghezi, Kipling, Juvenalis, Lennon sau Sorescu prin acele versuri şi metafore care continuă să spună multe despre noi, cei de azi. Unele personaje inventate, precum Gikă Sauron sau Shoshoarka – Spaima Carpaţilor sunt uşor identificabile în fauna politică actuală. Altele, precum Goiţă – băiat deştept sau Neica Popii cel Smintit sau Hanny pot fi asociate multor figuri publice din carnavalul dâmboviţean al ultimilor ani.

Până la urmă, aceste texte scurte, ilustrate uneori cu umor, alteori cu amar, sunt descifrabile în lămuririle de la final, care pot fi citite şi ca un ultra scurt resume de cultură generală.

Călin Hentea – Vorbe care ne bântuie. Despre actualitatea unor gânduri de-altădată. Editura Ecou Transilvan. 167 pag.