O Carte Pe Zi

O carte pe zi: „6 poveşti cu draci”, de Igor Bergler

Igor Bergler este un scriitor venit de nicăieri, a publicat două romane de mare succes - "Biblia pierdută" şi "Testamentul lui Abraham" -, ambele masive, reuşind, fără dubiu, să atragă invidia multor confraţi pentru surprinzătoarea sa reuşită.

O carte pe zi: „Oaia albă în turma neagră”, de Larry Watts

Politica Bucureştiului a fost structurată pornind de la un obiectiv mai amplu - acela de a atrage Uniunea Sovietică spre o abordare consultativă instituţională.

O carte pe zi: „Ultimul an din viaţa Elenei Ceauşescu”, de Lavinia Betea

În 1989, puterea din România apărea ca un balaur cu două capete. Când îşi ţinea discursurile Nicolae Ceauşescu întorcea privirile către soţie ca şi cum ar fi căutat aprobarea pe faţa ei. Evita chiar luarea unei decizii fără consultarea prealabila a consoartei, de teamă ca nu cumva să-l critice după.

O carte pe zi: „O istorie ilustrată a românilor”, de Ion Bulei

"Autorul ei s-a pus în situaţia unui cetăţean al Europei cu nivel mediu de cultură, care ar vrea să afle mai multe despre una dintre ţările continentului. De aceea, cartea trimite mereu la conexiunile europene ale istoriei românilor".

O carte pe zi: „Etnogeneză şi ţuică”, de Vintilă Mihăilescu

Foarte interesant ar fi să urmărim istoria unui neam, al nostru, de pildă, prin istoria băuturilor caracteristice sau pe care oamenii le-au consumat cu prioritate. Documente există cu duiumul. Iar cercetarea a făcut-o un maestru al cercetărilor de tot felul, sociologul Vintilă Mihăilescu.

O carte pe zi: „Străinul”, de Albert Camus

O nouă serie Albert Camus, iniţiată la Editura Polirom, în 21 de volume, începe cu romanul "Străinul".

O carte pe zi: „Cine conduce lumea? „, de Noam Chomsky

"Pentru toţi cei care vor să afle mai multe despre lumea în care trăiesc... există un singur răspuns: citiţi Noam Chomsky".

O carte pe zi: „Colecţionarul de nuduri”, de Mirel Taloş

Spune autorul: "Cele aproximativ 20 de personaje ale cărţii au toate în comun pasiunea despre artă. Este o carte scrisă cu gândul la lejeritatea scriitorului, într-un ritm care să-l facă pe cititor să o ducă până la capăt fără să aibă nevoie de un semn de carte".

O carte pe zi: „Viaţa la Curte”, de Eliza Ene-Corbeanu

O avocată foarte cunoscută are şi un condei seducător. Textele unei rubrici de foarte mare succes apărute într-un ziar şi el de succes au fost adunate în acest volum. O lume uimitoare ni se arată la Curte, adică în sala de judecată.

O carte pe zi: „Grecia mea”

O carte de Ruxandra Cesereanu, Simona Rednic, Nora Cucu, Corin Braga, Nicolae Rednic şi Mihai Cucu, al cărei personaj principal este Grecia, ani diferiţi şi locuri diferite, un mozaic cuceritor care îndeamnă la călătorie sau măcar visare.

O carte pe zi: „Scurtă istorie a beţiei”, de Mark Forsyth

"Oamenii îşi schimbă comportamentul până şi în funcţie de tipul de băutură pe care cred că îl consumă. Chiar dacă ingredientul activ - etanolul - e identic, oamenii îşi vor modifica comportamentul în funcţie de originea şi asocierile culturale ale băuturii în cauză".

O carte pe zi: „Belgravia”, de Julian Fellowes

O carte care poate fi citită ca roman istoric, roman de dragoste, roman de moravuri şi roman de suspans.

O carte pe zi: „Maica Benedicta/Zoe Dumitrescu-Buşulenga – Chipuri de lumină la Mânăstirea Văratec”

Maica Benedicta şi-a dorit ca prin acest volum să redea Mânăstirii Văratec locul de cinste între cele mai importante locuri de pelerinaj din România, sperând că astfel "vom lăsa drept moştenire celor ce vor veni o carte «ca o mătase veche, care a fost rochia unei fete de pe vremea valsului»".

O carte pe zi: „Jurnal de sfârşit de ciclu”, de Vintilă Horia

Acest jurnal a fost pregătit pentru tipar de către autor, încă de la începutul anului 1991, dar n-a văzut până acum lumina tiparului în limba originală, franceză. Apare, pentru prima dată, tradus în română de Doina Jela.

O carte pe zi: „Români şi unguri, 1945-2018”, de Petre Ţurlea

"În raporturile dintre români şi unguri, în perioada 1945 - 2018 predomină nota conflictuală. Motivul este cel vechi: Transilvania."

O carte pe zi: „Istoria limbii române”

Descrierea faptelor de limbă se bazează pe reconstrucţie, date fiind insuficienţa şi uneori chiar absenţa atestărilor. Explicaţiile propuse au caracterul unor ipoteze.

O carte pe zi: „Opere complete, vol. III”, de Anton Golopenţia

Despre sociologul Anton Golopenţia, apropiat al lui Dimitrie Gusti, autor al unor remarcabile studii, mort de tânăr după optsprezece luni de închisoare comunistă, în 1951, ştiau foarte, foarte puţini că s-a preocupat şi de literatură, estetică şi filosofie. Volumul de faţă face o reparaţie.

O carte pe zi: „Ca motorul unui Ford din 1931”, de Nora Iuga, în dialog cu un cristian

"Când o să vină moartea să mă scoată la plimbare, normal, cu maşina ei de lux, o să mă răsfăţ, că n-o să mai am încotro. În general, nu urmez sfaturile prietenilor care-mi vor binele, fiindcă ştim că noi suntem în stare de mult mai mult decât credem că putem face."

O carte pe zi: „Durerea e o făptură înaripată”, de Max Porter

La uşă apare Kra, o cioară sentimentală, dotată cu darul vorbirii, cu vervă, umor şi aplomb, venită pe post de dădacă, companion, analist, vindecător care promite că va rămâne până nu vor mai avea nevoie de ea. Ce se va întâmpla mai departe?

O carte pe zi: „Dragostea 3D. Poeme”, de Raluca Zenga

"Formulările directe, de o senzualitate debordantă, cascadele de cuvinte hot-hot-hot şi sintagmele nerespectând cutumele moralei desuete sunt dublate - smart! - de o autoironie acidă, care nu menajează nicio clipă sinele auctorial.."

O carte pe zi: „Turma păstorului mut”, de Marius Oprea

Acţiunea ne poartă halucinant azi, ieri sau într-un trecut de cronică, la Iaşi, Bucureşti, Periprava şi alte lagăre ale comunismului, cu personaje vii care insistă să iasă în faţă şi să-şi spună povestea ce se reţine, cu scene antologice.

O carte pe zi: „Bucuraţi-vă de fericirea voastră”, de Paul Brinkley-Rogers

"Fusesem îndrăgostit de tine şi nu-mi trecuse. Nu-mi mai scriai, dar mi-ai rămas în minte, la început o prezenţă, după aceea un miros pe care-l simţeam în întuneric şi, mai apoi, o voce slabă, adusă de vânturile care străbăteau marea".

O carte pe zi: „Fata care citea în metrou”, de Christine Féret-Fleury

Juliette merge zilnic la serviciul ei la o corporaţie cu metroul. Citeşte, dar şi îi observă pe cei care călătoresc împreună cu ea. Dar în această monotonie de zi cu zi apare o pertubare când Juliette decide să coboare cu două staţii mai devreme şi să mergă la serviciu pe un drum ocolitor.

O carte pe zi: „Câinele, adevăratul meu prieten”, de W. Bruce Cameron

Compoziţional, romanul este o bijuterie, deoarece naratorul său este chiar câinele, care-şi priveşte cu duioşie atât semenii, cât şi pe oamenii care-l însoţesc în marea sa călătorie. O poveste tulburătoare, care vă va emoţiona profund, ajutându-vă să priviţi viaţa cu alţi ochi.

O carte pe zi: „Puterea tăcută. Forţa secretă a introvertiţilor”, de Susan Cain

"Cel puţin o treime dintre cei pe care-i cunoaştem sunt introvertiţi. Sunt cei care preferă să asculte în loc să vorbească, să citească în loc să meargă la petreceri; care sunt inovatori şi creativi, dar cărora le displace să iasă în faţă; care preferă să lucreze de unii singuri şi nu în echipe".

O carte pe zi: „Români şi unguri. 1940 – 1945”, de Petre Ţurlea

"Relaţiile dintre români şi unguri, în anii 1940-1945, au păstrat caracteristica din perioada interbelică: o permanentă adversitate; mai mult, aceasta s-a acutizat, în urma raptului teritorial din 1940".

O carte pe zi: „Mic almanah al marilor oameni (pe care i-am cunoscut)”, de Teodor Baconschi

"Oricâte ne-ar spune Wikipedia, sau sute de mii de ore de televiziune, sau superbanalizarea unei vedete globale, în momentul în care stai în carne şi oase lângă cineva simţi altceva, e un alt nivel".

O carte pe zi: „Un petic dispărut din Bucureşti”, de Traian Doman

Un nou album despre Bucureştii dispăruţi în vremea comunismului. Autorul nu e un fotograf profesionist, ci un fost profesor de istorie care a vrut să păstreze mărturii despre oraşul care se distrugea.

O carte pe zi: „Râsul”, de Dorina Rusu

Multe feluri de a râde. Multă autoironie. "Dacă ne uităm în jur - conchide Dorina Rusu într-o autoprezentare - o să ne dăm seama că ţara e plină de oameni neserioşi care se iau foarte în serios. De aici vin multe dintre problemele României de azi".

O carte pe zi: „Scăunele roşii”, de Edna O’Brien

Un roman nu atât despre Radovan Karadzic, "călăul din Bosnia", ci despre ce a lăsat în urmă după războiul din Bosnia.

O carte pe zi: „Contează pe mine”, de Serge Joncour

Prix Interallié 2016. Şi cel mai bun roman francez al anului 2016 pe lista revistei Lire. O poveste fascinantă de iubire.

O carte pe zi: „Fortăreaţa nebunilor”, de George Arion

"Fortăreaţa nebunilor" e un roman obsedant, scris cu uşurinţa extraodinară cu care ne-a obişnuit George Arion. Un roman în care, de fapt, se găsesc alte patru romane.

O carte pe zi: „Ulysse, 732 – Joyceland”, de Mircea Mihăieş

O carte despre altă carte celebră de o sută de ani, care a primit numeroase premii.

O carte pe zi: „Celula Marriott: eliberarea din Închisoarea Scorpionului”

În urma unei condamnări pe nedrept, trei ziarişti ajung în faimoasa închisoare de maximă securitate pentru terorişti şi lideri politici din Cairo, supranumită Închisoarea Scorpionului. Sunt eliberaţi după ample proteste internaţionale. Unul dintre ei spune întreaga poveste.

O carte pe zi: „Cină cu ficat şi inimă”, de Mihaela Apetrei

Mihaela Apetrei construieşte un roman poliţist care are tot ce-i trebuie: mister, crime, răsturnări de situaţie, suspans, originalitate.

O carte pe zi: „Umbre”, de Andrei Ruşeţ

Andrei Ruşeţ s-a născut în 1989, este inginer, iar cartea de faţă este debutul său literar. Science fiction cât încape.

O carte pe zi: „Detonarea”, de Dan Stanca

Încă un roman de Dan Stanca, unul dintre puţinii romancieri români, poate singurul, care, an de an, tipăreşte cel puţin o carte nouă (a ajuns la peste 25).

O carte pe zi: „Singura poveste”, de Julian Barnes

Un scriitor britanic de 72 de ani, foarte premiat, foarte iubit inclusiv la noi, în urma numeroaselor traduceri, este pe piaţă de câteva luni cu o nouă traducere - o poveste de iubire cum nu s-a prea văzut, singura poveste.

O carte pe zi: „Calea răzbunării”, de Antonin Varenne

Titlul e înşelător. În franceză este "Trois mille chevaux vapeurs", pentru că eroul traversează Atlanticul cu unul dintre cele mai puternice vapoare cu aburi ale vremii.

O carte pe zi: „Yeruldelgger”, de Ian Manook

"Acest thriller-fluviu, cu un titlu de nepronunţat, străluceşte atât prin exotismul său incredibil, cât şi prin intensitatea şi dramatismul unei intrigi care te face să nu laşi cartea din mână". Philippe Blanchet - Le Figaro