O carte pe zi: „Eminescu, începutul continuu”, de Irina Petraş

Criticul literar şi omul de cultură clujean Irina Petraş s-a ocupat de o viaţă de Eminescu. După 31 de ani, scrie, la începutul volumului pe care îl semnalăm astăzi: „În 1989, eram bibliograf la Biblioteca Judeţeană Cluj (încă nu se numea „Octavian Goga”). Cu un an înainte, Editura Dacia îmi ceruse (prin Vasile Rebreanu) o carte despre Eminescu, Creangă şi Veronica Micle pe care s-o lansăm de Centenar. Aşa a apărut volumul Un veac de nemurire. Mihai Eminescu, Veronica Micle, Ion Creangă. Lucrul febril la carte a fost dublat de participarea mea directă la proiectul fotocopierii Caietelor. Tot atunci s-a ivit şi numele pentru lectura clasicilor: începutul continuu (…).

Lectura clasicilor este o probă a labirintului, o expediţie complicată de re-cunoaştere. Păşeşti în rumoarea vocilor anterioare. Cauţi, îmbogăţit, un interstiţiu. Îţi însuşeşti cadenţa. Vrând, nevrând, calci şi pe urme străine – care sunt sau pot deveni ale tale într-o altă organizare a paşilor. Interstiţiile mele se numesc – uneori cu termeni chiar de mine inventaţi – romantitate, muritudine, androginizare a perspectivei poetice, obsesie noomorfică, trionticitate.

Cartea de acum reia, cu revizuiri şi adăugiri, fragmente din tot ce am scris despre Eminescu de-a lungul celor trei decenii şi recompune o schiţă de portret”.

Irina Petraş se confesează în continuare: „Să citeşti, să re-citeşti marii scriitori înseamnă să te situezi într-un început continuu. Cărţile lor se constituie într-un fond ereditar al culturii române.(…) În viziunea mea, începutul continuu răspunde sfârşitului continuu, formulă prin care Ion Caraion1 îl descria pe Bacovia. Sunt doi poeţi din opera cărora literatura română se hrăneşte mereu, fără a-i epuiza deschiderile şi profunzimea (…). Eminescu e creatorul limbii române moderne şi mai este şi purtătorul unei aure romantice, fie ea şi târzie – dacă ar fi numai atât şi tot s-ar putea explica, firesc, locul său în imaginarul românesc”.

Şi concluzia concluziilor: „Eminescu locuieşte în limba română”.

Un volumân care se analizează caietele, romantismul/romanitatea, timpul la Eminescu, obsesia noomorfică, ritmul şi aşteptarea, peisajul natural, androginizarea perspectivei poetice, „ştiinţa morţii”, vocaţia creatoare a durerii, trionticitatea, codul erotic şi fantasticul. O carte apărută de ziua Poetului Naţional, omagiindu-l pe măsură.

Irina Petraş – Eminescu, începutul continuu. Editura Şcoala Ardeleană. Colecţia Şcoala Ardeleană de ciritică şi istorie literară. 147 pag