O carte pe zi: „Călători români privind pe fereastra trenului”, de Radu Mârza

La Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, Facultatea de Istorie şi Filosofie, Radu Mârza predă cursuri despre identităţi istorice în Europa Centrală, istoria medievală, premodernă şi modernă românească, istoria slavilor, istoria culturală a călătoritului şi turismului, istoria Bizanţului. Profesorul este, de asemenea, colecţionar şi preocupat de istoria cărţilor poştale.

Recent, a publicat la Editura Polirom această „„istorie culturală” în care îşi propune să comenteze mărturiile unor autori din secolele XIX şi XX, călători în ţări străine graţie facilităţilor oferite de calea ferată. „Am descoperit – scrie Radu Mârza – că în spatele unei simple relatări a unei călătorii cu trenul este o lume întreagă, formată din puţin peisaj şi din mulţi oameni, prinşi într-o reţea complicată – şi fascinantă – de relaţii sociale şi culturale. Aşa se văd lucrurile din tren şi în tren. Astfel, şan¬tierul iniţial al comunicării noastre s-a lărgit considerabil şi, mergând pe urmele surselor istorice, a primit noi întrebări de lucru: Ce vede călătorul de la fereastra trenului? Ce vede călătorul în tren şi pe peronul gării ? Ce face în tren, cum se simte, la ce se gândeşte, ce observă şi ce nu bagă în seamă? Aceste întrebări au lărgit considerabil perspectiva cercetării noastre. Am constatat că, în locul unei comunicări ştiin¬ţifice, sub ochii noştri se scrie o carte…

Astfel s-a născut o cercetare care i-a urmărit pe călătorii români (originari din România şi Transilvania) pe <>, pe acei călători care ne-au lăsat relatări despre experienţa lor feroviară. Dintre aceştia, nu prea mulţi, i-am selectat pe cei care ni s-au părut reprezentativi. De ce călătorii români? Pentru că aceş¬tia provin dintr-un spaţiu geografic în care căile ferate pătrund relativ târziu (deceniile 1860-1870), ei călătorind, în schimb, cu trenul, încă de timpuriu, prin ţări apusene (Anglia, Franţa, Belgia, Germania) şi prin Imperiul Austriac. De aceea, mărturia lor este preţioasă, pentru că intuieşte, semnalează şi surprinde aspecte interesante ale călătoriei feroviare.

CFR Călători, după deraierea trenului Topliţa–Braşov: Siguranţa călătorilor nu a fost în pericol

CFR anunţă trafic feroviar deschis pe toate magistralele, se circulă în condiţii de iarnă

Am denumit perioada luată în considerare <>, adică de la 1830 la 1930, de la prima călătorie cu trenul, pe ruta Manchester-Liverpool (1830) (Petrache Poenaru călăto¬reşte deja cu trenul pe această rută în 1831!) la deceniul 1930, acesta din urmă fiind unul în care calea ferată este parte integrantă a vieţii cotidiene europene şi româneşti. (Anii 1940 constituie un moment de cezură şi din perspectiva istoriei călătoritului şi a istoriei feroviare.) Dar, în timpul acestui prim secol de călătorie feroviară, calea ferată, cel mai dinamic indicator al Revoluţiei industriale, transformă radical nu numai transporturile şi comunicaţiile în Europa şi în lume, ci societatea în întregime.”

Premisele acestei cercetări sunt interesante, dar, din păcate, rezultatul nu se ridică la înălţimea aşteptărilor. Profesorul universitar Alexandru Călinescu susţine că „autorul nu aduce mai nimic nou faţă de studiile, fundamentale, semnate de Mircea Anghelescu şi de regretatul Florin Faifer, iar muntele de referinţe bibliografice dă naştere unor mult prea firave comentarii. (…) Observaţiile valide sunt parazitate de mulţimea banalităţilor şi de precaritatea exprimării.”

Radu Mârza – Călători români privind pe fereastra trenului. O încercare de istorie culturală (1830-1930). Editura Polirom. Cuvânt-înainte de Ovidiu Ghitta. 212 pag.