O haină de blană a Elenei Ceauşescu şi obiecte din "epoca de aur", la licitaţia Artmark din 6 martie

Garderoba Elenei Ceauşescu, soţia fostului dictator Nicolae Ceauşescu, conţinea mai multe haine de blană, printre care şi cea din vulpe argintie care va fi scoasă la licitaţie pe 6 martie, la Bucureşti, de casa Artmark.

Cu un preţ de pornire de 900 de euro, blana provenea de la o fermă deschisă în judeţul Mureş încă din 1950, iar haina a fost cusută special pentru Elena Ceauşescu.

La licitaţia din 6 martie va mai fi scos la vânzare un lot care cuprinde un costum din două piese, două bluze, un turban şi o garnitură compusă din poşetă, pantofi şi cordon, care are preţul de pornire situat la 1.500 de euro. Garnitura este din piele crem, marca Guban, şi conţine o pereche de pantofi în cutia originală, un cordon şi un turban de damă bej "Paulette".

Totodată, vor fi scoase la vânzare o serie de afişe ale Congresului Partidului Comunist Român, dar şi un afiş "1 Mai 1979", ilustrator fiind Gheorghe Călăraşu. Preţul de pornire al afişelor este de 100 de euro, respectiv 50 de euro.

Vor putea fi licitate şi două numere ale revistei Time, cel din 18 martie 1966, despre ascensiunea acestuia în fruntea PCR şi a României, dar şi cel dedicat României şi Anei Pauker, din 20 septembrie 1948.

Elena şi Nicolae Ceauşescu au fost laureaţi ai Festivalului Naţional "Cântarea României", astfel, la licitaţia organizată în seara de 6 martie, vor putea fi cumpărate două dintre diplomele primite de aceştia. Elena Ceauşescu a fost premiată pentru "contribuţia deosebită în activitatea ştiinţifică desfăşurată pe plan mondial", iar Nicolae Ceauşescu, pentru "rolul de avangardă deţinut în activitatea de cercetare în domeniul fizicii". Cele două diplome au preţul de pornire de 120 de euro.

De asemenea, vor fi scoase la licitaţie o serie de fotografii care îl prezintă pe Nicolae Ceauşescu în vizitele sale oficiale, o colecţie de 207 distincţii ale Republicii Populare şi Republicii Socialiste România, anii '50 - '60, şi un lot format din trei medalii dedicate Armatei R.S.R.

"Este puţin ciudat că Artmark, după ce a dedicat o expoziţie impresionantă României Regale, dedică acum una 'epocii de aur', o perioadă de realităţi mai explicite. Ceea ce dorim să se remarce din acest parcurs în istoria României deloc inconsistent este neutralitatea şi poziţia noastră nu de comentatori ai istoriei României, ci de gazde ale obiectului frumos sau al obiectului de colecţie", a spus Alexandru Bâldea, reprezentantul casei Artmark, vineri, într-o conferinţă de presă.

"În această licitaţie dedicată epocii trecute veţi vedea o secţiune de artă plastică realist-socialistă, cu artiştii cei mai reprezentativi ai acestei preocupări stilistice. Interesant va fi că în colecţia generalului Doncea nu veţi regăsi artă realist-socialistă, ci tocmai clasicii picturii româneşti cu începere de la sfârşitul secolului XIX şi începutul secolului XX şi aşezându-ne în perioada colorismului interbelic", a mai spus directorul Artmark.

Invitat la conferinţa de presă organizată de Artmark pentru a marca vernisajul expoziţiei "Epoca de Aur", istoricul Tudor Octavian a afirmat că acest eveniment este "o consecinţa unui fenomen de valorizare care s-a structurat după 1990".

"Timpul care trece procedează ca rata de înjumătăţire a metalelor radioactive. În ultimul secol, perioada de înjumătăţire, de preluare critică a trecutului s-a scurtat. După ce a căzut RDG-ul, tot ceea ce era obiect domestic, lucru lipsit de importanţă în societatea RDG, a devenit colectivă, pentru că are valoare de mărturie, valoare artistică în măsura în care designul a început să fie considerat secţiune majoră a artelor contemporane, aşa s-a întâmplat şi cu ceea ce s-a chemat perioada «epoca de aur», adică cei 25-30 de ani de activitate artistică plastică până în '90, sub dictatura lui Ceauşescu", a completat acesta.

"Uniunea Artiştilor Plastici era o organizare piramidală. (...) Această organizare piramidală a funcţionat ca o instituţie până în '90 bine articulată, având în cadrul ei toate însemnele dictaturii din mediul social. A existat un tip de dictatură artistică ierarhizată, care avea la bază o ideologie, dar nu atât de restrictivă încât înclinăm noi să credem că a fost", a mai povestit acesta.

De asemenea, la evenimentul dedicat expoziţiei "Epocii de Aur" a participat istoricul Marius Oprea, afirmând că uneori "obiectele spun mai multe decât noi". "Obiectele au puterea lor ascunsă, o anume putere. Obiectele au fost iubite dintotdeauna, cele frumoase, ne uităm la aceste picturi, fiecare tablou îţi oferă o emoţie, dar ceea ce a schimbat comunismul în artă cred că s-a întâmplat în două feluri: arta a fost transformată în militantism şi, pe de altă parte, arta consacrată în punct de prestigiu", a spus acesta.

Licitaţiile de pe 6 martie îşi propun să surprindă publicul printr-o expoziţie pe cât de inedită, pe atât de preţioasă. Astfel, Licitaţia Colecţiei Generalului Constantin Doncea aduce în atenţia pasionaţilor de frumos povestea unui colecţionar atipic epocii sale şi obiecte de artă create de artiştii români importanţi.

Pe generalul Constantin Doncea, fost viceprimar al Bucureştiului între 1947-1948, publicul îl va recunoaşte în portretul realizat de Corneliu Baba şi din bustul realizat de Miliţa Petraşcu, ambele prezente în licitaţie. În ciuda rolului jucat ca lider comunist, imaginea lui Constantin Doncea este completată insolit de latura vieţii sale de iubitor al artelor şi prieten al artiştilor. Ştefan Luchian, Nicolae Grigorescu, Theodor Pallady, Nicolae Dărăscu, Camil Ressu şi Ştefan Dimitrescu sunt doar o parte din numele marilor artişti care compun colecţia acestuia şi care spun povestea omului Constantin Doncea. Totuşi, surprinzătoare pentru un om al timpului său, este lipsa operelor inspirate de realismul socialist, stil predominant în anii '50, ce au reprezentat, totodată, anii de glorie ai lui Doncea.