Cartea a apărut într-o primă ediţie în anul 1988, la editura Cartea românească.
La acea dată poetul Gheorghe Tomozei scria: „Mă grăbesc să salut apariţia unei cărţi de excepţie (…) Stelian Ţurlea izbuteşte să creeze o mică lume, să anime eroi, să dea credibilitate tribulaţiilor lor şi să sugereze drumul, cum spuneam, spre vis. Spre deosebire de Alain Fournier cu care s-ar zice că seamănă şi de Salinger, romancierul nostru îşi refuză rostirea poetică, deşi junii pe care îi plimbă spre mare par proiectaţi pe nisipurile… poeziei. (…) E mai important să vrei să mergi la mare decât să ajungi. Spre mare mergi, fără a osteni, toată viaţa. Şi marea e chiar viaţa. Excelentă, cartea acestui aproape necunoscut scriitor…”
Un grup de patru adolescenţi dintr-un oraş de provincie, plictisiţi de locul în care nu se întâmplă nimic, dornici să facă ceva „nemaivăzut”, hotărăsc să plece la mare, acolo unde se ţin „serbările tineretului”, un cenaclu păstorit de un celebru poet, la care orice adolescent dornic să cânte era invitat să se prezinte. Toate se întâmplă în anii ʼ80, înţelegem că e vorba de cenaclul lui Adrian Păunescu, deşi nu i se rosteşte numele. Adolescenţii nu ajung la cenaclu, dar trec prin fel şi fel de întâmplări mărunte în care se descoperă, de fapt, pe ei înşişi.
Criticul ieşean Ioan Holban, care însoţeşte noua ediţie cu o prefaţă, scrie, după apropae 30 de ani: „Stelian Ţurlea este un fin psiholog, ştie să exploreze structurile adânci ale profilului vârstei personajelor sale; (…) Stelian Ţurlea este un bun creator de atmosferă, un fin observator al tipologiilor. (…) «Pavană în peisaj marin» este romanul destrămării unei vârste şi a unui grup; paginile sale sunt ca un cântec al unui saxofon, într-o seară, pe o plajă pustie, cu poves¬tea tinereţii care se duce.”
Stelian Ţurlea a publicat douăzeci şi două de romane, un volum de povestiri, unsprezece cărţi de publicistică, nouă cărţi pentru copii, două traduceri şi a îngrijit şase albume.