Oamenii de ştiinţă au identificat un ingredient secret în picturile lui Da Vinci

„Vechii maeştri” precum Leonardo da Vinci, Sandro Botticelli şi Rembrandt ar fi folosit proteine, în special gălbenuşul de ou, în picturile lor în ulei, potrivit unui nou studiu.
Urme de reziduuri de proteine au fost detectate de mult timp în picturile clasice în ulei, deşi acestea au fost adesea atribuite contaminării.

3364 afișări

Imaginea articolului Oamenii de ştiinţă au identificat un ingredient secret în picturile lui Da Vinci

Oamenii de ştiinţă identifică un ingredient secret în picturile lui Da Vinci

„Există foarte puţine surse scrise despre acest lucru şi nu s-a făcut nicio muncă ştiinţifică până acum pentru a investiga subiectul într-o asemenea profunzime”, a declarat autoarea studiului Ophélie Ranquet de la Institutul de Inginerie Mecanică a Proceselor şi Mecanică de la Institutul de Tehnologie Karlsruhe din Germania, în un interviu telefonic pentru CNN. „Rezultatele noastre arată că, chiar şi cu o cantitate foarte mică de gălbenuş de ou, puteţi obţine o schimbare uimitoare a proprietăţilor vopselei în ulei, demonstrând cum ar fi putut fi benefică pentru artişti.”

ULTIMELE ȘTIRI

Vezi mai multe articole din categoria cultura-media

În comparaţie cu mediul formulat de egiptenii antici numit tempera, care combină gălbenuşul de ou cu pigmenţi sub formă de pudră şi apă, vopseaua în ulei creează culori mai intense, permite tranziţii de culoare foarte netede şi se usucă mai puţin rapid, astfel încât poate fi folosită câteva zile după pregătire. Cu toate acestea, vopseaua în ulei, care foloseşte ulei de in sau de şofran în loc de apă, are şi dezavantaje, inclusiv fiind mai susceptibilă la întunecarea culorii şi la daune cauzate de expunerea la lumină.

Deoarece fabricarea vopselei a fost un proces artizanal şi experimental, este posibil ca vechii maeştri să fi adăugat gălbenuş de ou, un ingredient familiar noului tip de vopsea, care a apărut pentru prima dată în secolul al VII-lea în Asia Centrală, înainte de a se răspândi în Europa de Nord, în Evul Mediu şi Italia în perioada Renaşterii. În cadrul studiului, cercetătorii au recreat procesul de fabricare a vopselei folosind patru ingrediente: gălbenuş de ou, apă distilată, ulei de in şi pigment, pentru a amesteca două culori populare şi semnificative istoric, alb de plumb şi albastru ultramarin.

„Adăugarea de gălbenuş de ou este benefică, deoarece poate regla proprietăţile acestor vopsele într-un mod drastic”, a spus Ranquet, „De exemplu, arătând în mod diferit îmbătrânirea: este nevoie de mai mult timp pentru ca vopseaua să se oxideze, din cauza antioxidanţilor conţinuţi în gălbenuş”.

Reacţiile chimice dintre ulei, pigment şi proteinele din gălbenuş afectează direct comportamentul şi vâscozitatea vopselei. „De exemplu, pigmentul alb de plumb este destul de sensibil la umiditate, dar dacă îl acoperiţi cu un strat de proteine, îl face mult mai rezistent la acesta, făcând vopseaua destul de uşor de aplicat”, a spus Ranquet.

Dovada din picturile clasicilor

O dovadă directă a efectului gălbenuşului de ou în vopseaua în ulei, sau a lipsei acestuia, poate fi văzută în „Madonna of the Carnation” a lui Leonardo da Vinci, una dintre picturile observate în timpul studiului. În prezent, expusă la Alte Pinakothek din München, Germania, lucrarea arată încreţiri evidente pe faţa Mariei şi a copilului.

„Vopseaua în ulei începe să se usuce de la suprafaţă în jos, motiv pentru care se şifonează”, a spus Ranquet.

Un motiv pentru încreţire poate fi o cantitate insuficientă de pigmenţi în vopsea, iar studiul a arătat că acest efect ar putea fi evitat prin adăugarea de gălbenuş de ou: „Este destul de uimitor pentru că aveţi aceeaşi cantitate de pigment în vopsea, dar prezenţa gălbenuşului de ou schimbă totul”.

Deoarece încreţirea apare în câteva zile, este posibil ca Da Vinci şi alţi maeştri vechi să fi prins acest efect special, precum şi proprietăţi benefice suplimentare ale gălbenuşului de ou din vopseaua în ulei, inclusiv rezistenţa la umiditate. „Madonna of the Carnation” este una dintre cele mai vechi picturi ale lui Leonardo, creată într-un moment în care ar fi putut încă încerca să stăpânească noul mediu popular de atunci al vopselei în ulei.

Un alt tablou observat în timpul studiului a fost „The Lamentation Over the Dead Christ”, de Botticelli, expus tot la Alte Pinakothek. Lucrarea este realizată în mare parte cu tempera, dar pentru fundal au fost folosite vopseaua în ulei şi alte elemente secundare.

„Ştiam că unele părţi ale picturilor prezintă nişte pensule tipice pentru ceea ce numim o pictură în ulei şi, totuşi, am detectat prezenţa proteinelor”, a spus Ranquet. „Deoarece este o cantitate foarte mică şi sunt greu de detectat, acest lucru ar putea fi respins ca contaminare: în ateliere, artiştii foloseau multe lucruri diferite şi poate că ouăle erau doar din tempera”.

Cu toate acestea, deoarece adăugarea gălbenuşului de ou a avut efecte atât de dorite asupra vopselei în ulei, prezenţa proteinelor în lucrare ar putea fi un indiciu al utilizării deliberate, a sugerat studiul. Ranquet speră că aceste constatări preliminare ar putea atrage mai multă curiozitate faţă de acest subiect puţin studiat.

Citește pe alephnews.ro: Unul din trei oameni suferă de „ura față de mișcare”. Fenomenul poartă numele de misokinezie

Citește pe www.zf.ro: Germania, prinsă în mijlocul unui război care riscă să arunce toată Europa în haos: Cancelarul german Olaf Scholz este presat să trimită rachete cu rază lungă de acţiune în Ucraina

Citește pe www.zf.ro: Black Friday-ul care sparge toate recordurile. Cum s-a ajuns aici

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Taguri:: stiinta,; tablouri,; identificare,; oameni,; secret,; vopsea,; ulei,; studiu,; folosire,; apa,; institut,; proprietati,; artisti,; culoare,; germania

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.