„Ochii pe mine!”. Dr. Sandra Alexiu, preşedintele Asociaţiei Medicilor de Familie:„Acum avem voie să facem opt consulaţii pe oră, ceea ce a fost un dar otrăvit” / Ştefan Dascălu, cercetător român la Oxford: „Prin vaccinare, oprim suprasaturarea sistemului medical”

„Ochii pe mine! ”, cu Vlad Craioveanu – invitaţi luni seara în studioul Aleph News dr. Sandra Alexiu – preşedintele Asociaţiei Medicilor de Familie şi Robert Tatoi, manager şi content creator.

Dr. Sandra Alexiu este preşedinte al Asociaţiei Medicilor de Familie Bucureşti-Ilfov, dar şi membru al Grupului de vaccinologie al Societăţii Naţionale de Medicină de Familie.

Însă, înainte de toate, este medic primar de medicină de familie şi îţi vorbeşte, din propria experienţă, despre cât de mult s-au schimbat, în perioada Covid-19, atât priorităţile medicilor de familie, cât şi cele ale pacienţilor.

Ştefan Dascălu, cercetător român la Oxford şi Ovidiu Covaciu, fondatorul grupului ,,Vaccinuri şi vaccinare” se alătură şi ei, prin zoom, discuţiei. Vei afla de ce sunt unii oameni reticenţi şi precauţi în faţa vaccinării, ce înseamnă apariţia unui vaccin, dar şi cât de mult contează, într-o astfel de perioadă, ca autorităţile să deruleze campanii de vaccinare şi de educare.

Dr. Sandra Alexiu: „Ne străduim să facem prevenţie, ceea ce este foarte greu în ziua de astăzi.”

Aşadar, ce înseamnă să fii medic de familie în vreme de Covid-19, în special în zonele rurale?

„Peste tot este foarte greu pentru că trebuie să gestionăm pacienţii pe care îi avem deja înscrişi pe liste, care au deja bolile cronice pe care le ştim. Trebuie să gestionăm cazuri noi pe care să le descoperim. În continuare, ne străduim să facem prevenţie, ceea ce este foarte greu în ziua de astăzi. Faptul că vaccinăm copiii sănătoşi, faptul că ne ocupăm de evidenţa gravidelor, reprezintă câteva lucruri importante din activitatea noastră. Este greu pentru că, în mod normal, activitatea noastră ar trebui să fie aproximativ cinci ore, cu câte patru consulaţii în condiţii normale. Acum avem voie să facem opt consulaţii pe oră, ceea ce a fost un dar otrăvit. (…) Avem colegi care au peste 30 de pozitivi în evidenţă care trebuie întrebaţi zilnic. Ar fi trebuit să angajăm cel puţin o asistentă la cabinet. Trebuie să le explicam pacienţilor ce tratamente au nevoie, cum să se descurce cu actele. Nu toate persoanele au în casă o imprimantă. Pacienţii mei din mediu rural nu au aşa ceva.”

Dr. Sandra Alexiu: „A devenit extrem de greu să plimbi un pacient prin sistem cum făceam până în pandemie”

Dr. Sandra Alexiu atinge o altă problemă care schimbă total lucrurile pentru pacienţi. Aceasta vorbeşte despre reintroducerea cardului de asigurat care îi obligă chiar şi pe cei cu comorbidităţi să vină la cabinetul medicului de familie.

„Nu mai putem lucra fără card. Casa de Asigurări a reintrodus cardul de asigurat, ceea ce ne forţează să chemăm pacienţii la cabinet indiferent că au comorbidităţi. Fie că au sau nu au boli, fie că au nevoie doar de trimiteri sau pentru analize, ei trebuie să vină cu cardul şi atunci sigur că vin. Cu pacienţii care au tratament pentru boli grave şi au nevoie de reţete şi de analize lunar, procedăm ca şi până acum.

 Problema este că deplasarea lor devine dificilă, mai ales atunci când au de făcut analize şi tratamente în anumite clinici unde erau în evidenţă. Pe de-o parte, multe clinici nu îi primesc pentru că nu sunt pregătite să aibă circuite separate, pe de altă parte ei se tem să se mai ducă. De altfel, şi depistarea de boli grave a devenit o problemă, pentru că le e frică să meargă să se exploreze. A devenit extrem de greu să plimbi un pacient prin sistem cum făceam până în pandemie, pe de altă parte, am reuşit să găsim resurse să colaborăm între noi, pentru că între medici nu există colaborare. Este tot timpul un război. De la pandemie, am descoperit că putem să comunicăm şi să ne ajutăm. Există persoane la care am găsit colaborare.”

Dr. Sandra Alexiu: „Trebuie să ne organizăm şi noi ca toate celelalte state. Nu e ceva imposibil de atins!”

Invitata lui Vlad Craioveanu vorbeşte şi despre problema vaccinării care vine la pachet cu necesitatea existenţei unei logistici speciale şi de transport. Va reuşi oare ţara noastră să aducă în siguranţă vaccinul şi cum va fi el împărţit grupelor de risc?

„Depinde ce vaccin vine şi ce anume grupe de risc targetăm. Pentru un vaccin care se transportă la -80 de grade şi trebuie ţinut la această temperatură până în momentul inoculării când îl dezgheţi, evident că trebuie logistică specială şi de transport al vaccinului până îi ţară, şi de stocare în ţară şi de crearea unor centre de vaccinare unde se poate face acest vaccin. (...) Există în România spitale sau centre unde există aceste frigidere speciale care asigură temperatura atât de scăzută.

Deci oamenii trebuie să ştie că avem. Nu e ceva imposibil de atins, inclusiv la Institutul Cantacuzino, unde se fac cercetările pe genetică. Acum trebuie să ne organizăm şi noi ca toate celelalte state, în cazul în care vom avea întâi acest vaccin. Dacă vin celelalte vaccinuri, atunci este puţin mai relaxant, pentru că vaccinul de la Moderna se poate transporta la un congelator obişnuit.”

S. Alexiu: „Pentru anumite grupe de risc, cum este personalul medical, se va folosi vaccinul care vine în condiţii speciale”

„AstraZeneca este un vaccin obişnuit faţă de aceste minuni ale ştiinţei noi despre care am vorbit, care arată ca un vaccin gripal obişnuit. Poate vor fi cinci într-o seringă, vom vedea. Şi ambalajul costă şi este avantajos să îl pui într-un pachet mai mare, dar se poate administra la cabinete. Foarte probabil, pentru anumite grupe de risc, cum este personalul medical, se va folosi vaccinul care vine în condiţii speciale, iar pentru populaţia aflată la risc, pentru care trebuie să asiguri vaccinare în toată ţara până în cele mai îndepărtate cătune, vom putea să avem celălalt vaccin pe care să îl dăm şi noi mai departe, medicii de familie.”

Despre medicină şi vocaţie, dr. Sandra Alexiu spune franc: „În medicină, trebuie să înveţi şi să aplici, trebuie să şi furi. Şi omul care face medicină fără vocaţie este un om pierdut.”

Ovidiu Covaciu: Este normal să existe o precauţie atât la medici, cât şi la publicul general!

Şi fiindcă problema vaccinării împarte, de obicei, oamenii în două categorii, Ovidiu Covaciu - românul care a fondat cel mai mare grup pro-vaccinare de pe internet, având în prezent peste 92.000 de membri - îţi spune cât de justificată este precauţia oamenilor. Acesta mai adaugă faptul că, lucrurile ar putea prinde contur, printr-o transparenţă maximă şi prin campanii de informare - respectiv de educare- venite din partea autoriţăţilor.

„Nu ştim foarte multe despre vaccinurile care vor ieşi pe piaţă. Sunt şi tehnologii noi care nu au mai fost folosite la oameni până acum, iar atunci este normal să existe o precauţie atât la medici, cât şi la publicul general. Răspunsul ar fi sau s-ar putea rezolva prin campanii de informare şi de educare prin transparenţă extremă din partea autorităţilor şi o comuniune în a ne ajuta unii pe alţii, să avem încredere în vaccinurile specifice anti-covid şi a ne atinge obiectivul de a ne întoarce la o formă de normalitate cunoscută în (...) pandemiei. Sunt necunoscute, o să aflăm câteva din aceste necunoscute, o să le clarificăm şi vom vedea care sunt reacţiile adverse imediate.”

Ş. Dascălu: „Oamenii trebuie să înţeleagă faptul că dezvoltarea vaccinului nu este pe repede înainte”

Dacă te numeri printre cei care consideră faptul că dezvoltarea vaccinului este făcută pe repede înainte, Ştefan Dascălu - cercetătorul român la Oxford - îţi spune că poţi sta liniştit în această privinţă. În plus, el este de părere că vaccinarea este soluţia care poate ajuta şi opri suprasaturarea sistemului medical.

„Studiile arată că rata de acceptate a vaccinurilor este mai mare în Regatul Unit decât în România. Oricum, nu va apărea pe piaţă un vaccin care va pune în pericol sănătatea. Oamenii trebuie să înţeleagă faptul că dezvoltarea vaccinului nu este pe repede înainte. Dezvolatarea rapidă a implicat resurse materiale şi umane foarte mari.”

Ş. Dascălu: „Nimeni nu doreşte repetarea a ceea ce s-a întâmplat în 1918”

„Suntem acum în valul al doilea, care, sperăm noi, prin măsurile care sunt şi care vor fi implementate în continuare o bună perioadă de timp, pentru că, de altfel, chiar şi cu apariţia vaccinului nu vom avea o soluţie peste noapte, deci asta nu va însemna că trebuie să renunţăm la distanţarea socială, la purtatul măştii, igienă şi aşa mai departe, în primul şi în primul rând, vom avea această epidemie, spre deosebire de Gripa Spaniolă care a rămas endemică.

După aceste valuri, cel mai probabil, virusul SARS-COV-2 va rămâne cu noi. Ideea este cum va rămâne cu noi. Dacă nu vom avea o strategie de imunizare şi un vaccin care să prevină un număr necesar de infecţii şi o răspândire necontrolată a bolii, vom avea de suferit în continuare mai mult decât trebuie şi, evident, nimeni nu doreşte repetarea a ceea ce s-a întâmplat în 1918, când majoritatea pacienţilor mureau de complicaţiile cauzate de infecţii secundare.”

Concluzia lui Ştefan Dascălu despre apariţia vaccinurilor: „Ne aduc cu un pas de rezolvare în faţă pentru a combate efectele devastatoare ale pandemiei. Prin vaccinare, oprim suprasaturarea sitemului medical.”

Robert Tatoi, omul care a dat 13 ani de dans profesionist pe social media

Şi după ce ne-am luat porţia de sănătate, trecem la o porţie de social media. Robert Tatoi, la bază dansator profesionist de street dance, îţi devoalează care sunt secretele unei promovări de calitate în mediul online, într-o eră în care tehnologia a luat un avânt uriaş.

Invitatul lui Vlad Craioveanu, din cea de-a doua parte a emisiunii, este creator de conţinut video şi fondator al studioului Follow Art Production. Acesta îţi explică de ce a dat dansul pe social media şi cum a ajuns TikTok-ul noul Instagram.

„Instagramul a ajuns uşor-usor la un punct de saturaţie. Pe TikTok sunt mulţi creatori care vin cu o abordare total diferită. TikTok-ul are acea piramidă de content. Celelalte platforme nu-ţi oferă lucrul asta.”

R. Tatoi: La nivel global sunt 800-900 de milioane de conturi de TikTok

Este mai tolerant pentru că este şi într-o formă mai rudimentară faţă de alte platforme. Pe de altă parte, facebook-ul si instagramul au restricţii mai multe. La nivel global sunt 800-900 de milioane de conturi de TikTok.”

R. Tatoi: „Tot dansul îmi produce plăcerea supremă”

„Privesc partea asta de social media ca fiind un moft. A fost strict din perspectivă financiară. Dar vreau să-ţi spun că tot dansul îmi produce plăcerea supremă, dansul este pentru mine cel mai frumos.”