ONG-urile au manifestat la MCPN pentru păstrarea Halei Matache şi a altor monumente din Capitală

La manifestaţie au participat circa 20-30 de persoane, reprezentanţi ai unor ONG-uri care militează pentru apărarea patrimoniului, cărora li s-a alăturat fostul ministru al Culturii, Theodor Paleologu, ca şi arhitectul Şerban Sturdza.

Mitingul a fost organizat în întâmpinarea şedinţei de joi a Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice Bucureşti-Ilfov-Giurgiu, în care se va discuta despre începerea procedurii de declasare din Lista Monumentelor Istorice a Halei Matache şi a altor cinci monumente istorice (Berzei 81, Berzei 89, Cameliei 24, Baldovin Pârcălabu 16, Baldovin Pârcălabu 18). O eventuală declanşare a procedurii de declasare o face Direcţia pentru Cultură Bucureşti (structură locală a Ministerului Culturii), la propunerea Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice Bucureşti-Ilfov-Giurgiu.

Manifestanţii au venit cu scuturi de carton pe care erau afişate imagini ale imobilelor vizate de o eventuală declasare şi mesaje pentru ministrul Culturii, Kelemen Hunor: "Kelemen, nu uita care e misiunea ta! Cul-tu-ra!", "Kelemen: Am să...oprescu...demolarea", "Salvează-mă, sunt monument istoric. Berzei 89". De asemenea, protestatarii au afişat bannere cu imaginile a zeci de imobile din zona Buzeşti afectată de proiectul diametralei Nord-Sud şi cu alte mesaje precum "Nem tudom patrimoniu", "Cerem mutarea Căii Buzeşti la Budapesta" şi "După Buzeşti urmează Roşia Montană, domnule ministru?".

Totodată, manifestanţii băteau ritmic în scuturi cu nişte săbii de jucărie şi strigau "Cavalere Hunor, salvează patrimoniul!", "Să oprescu demolarea!" şi "Cultura e pe scut!". Unul dintre ei a citit o proclamaţie în care se preciza că joi Comisia Zonală a Monumentelor Bucureşti "ar putea declasa Hala Matache şi clădirile monument Berzei 81 şi Berzei 89, precum şi alte case rămase în calea Diametralei Nord-Sud". "Însă, dacă Ministerul Culturii îşi va apăra aceste ultime redute aşa cum îi e misiunea, Oraşul va fi nevoit să caute un plan mai bun, mai uman, pentru proiectatul bulevard, care să înglobeze şi clădirile salvate. Kelemen Hunor poartă astăzi armura de Cavaler al Culturii Române şi trebuie să îşi îndeplinească misiunea. Să ne apere patrimoniul!", se arată în proclamaţie.

Preşedintele Asociaţiei "Salvaţi Bucureştiul", Nicuşor Dan, a luat de asemenea cuvântul, precizând că ONG-urile solicită ca procedura de declasare să nu înceapă, iar clădirile menţionate să rămână monumente istorice. Dacă Hala Matache va fi declasată "suntem convinşi că Primăria o va demola a doua zi", a spus Nicuşor Dan.

De asemenea, Comisia Zonală va discuta în şedinţa de joi, pe lângă declasarea celor şase monumente, avize de demolare în cazul altor 5 - 10 case care nu au statut de monument istoric, dar se află într-o zonă de protecţie, a precizat Nicuşor Dan.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului Culturii, Radu Enache, a venit la protest şi a spus că ministrul a luat act de această manifestaţie. "Noi încercăm să avem o atitudine de protejare a patrimoniului, asta este misiunea noastră, dar şi de respectarea legii (...) Se vor lua nişte decizii care vor urma un traseu legal", a precizat el, referitor la deciziile pe care le va lua joi Comisia Zonală, adăugând că acestea vor fi supuse apoi avizării de către Comisia Naţională a Monumentelor Istorice şi, în cele din urmă, de către ministerul Culturii. "Dacă acceptăm ideea să luăm o decizie sub presiunea emoţiei, greşim. Trebuie să dăm credit acestor profesionişti din Comisia Naţională a Monumentelor Istorice", a spus Radu Enache.

Radu Enache a mai precizat, în privinţa demolărilor care s-au făcut până în prezent pentru realizarea proiectului axei Berzei - Buzeşti - Uranus, că toate clădirile care au fost monumente istorice au fost, în prealabil, declasate, iar MCPN a dat avizele de desfiinţare necesare.

"Din punctul de vedere al bucureştenilor, Consiliul General al Municipiului Bucureşti a hotărât că se va face acest proiect. Membrii Consiliului au fost aleşi de bucureşteni", a mai spus Enache răspunzând la întrebările jurnaliştilor.

Protestul s-a desfăşurat între 12.30 şi 13.30, fără incidente.

Pe 10 februarie, mai multe personalităţi au adresat o scrisoare ministrului Culturii în care au cerut păstrarea şi conservarea Halei Matahe în forma actuală.

"Dacă totul va decurge conform proiectului (axei Buzeşti - Berzei, n.r.), clădirea - monument istoric - va dispărea împreună cu un perimetru de referinţă pentru identitatea Capitalei, prin formaţia, caracterul şi atmosfera sa. În cel mai bun caz, va rămâne doar imaginea faţadei reprodusă în copie, «lipită» pe o structura nouă". Semnatarii scrisorii susţin că "identitatea istorică a comunităţilor nu se transmite generaţiilor viitoare prin imitaţii şi copii. Substanţa civilizaţiei materiale şi memoria comunitară conţinuta în arhitectură şi în configuraţiile urbane e încorporată în toate componentele construite, chiar cele mai umile sau neînsemnate".

"Avantajele conservării active sunt directe, evidente şi probate. Ele aduc profit economic pe termen scurt şi asigură pe termen lung continuitatea unei dezvoltări urbane durabile. Iar profesioniştii pot găsi cu siguranţă formele şi variantele practice prin care avantajele păstrării patrimoniului în integritatea sa să nu blocheze cerinţele amenajării urbane în secolul 21", se mai spune în scrisoare.

Printre cele 91 de personalităţi care semnează această scrisoare se regăsesc: Şerban Sturdza, Stere Gulea, Gabriela Adameşteanu, Cristian Preda, Mircea Cărtărescu, Ioana Nicolaie, Magda Cârneci, Sandra Pralong, Ion Grigorescu, Dumitru Ţepeneag, Andrei Oişteanu, Horia Roman Patapievici, Andrei Cornea, Mircea Toma, Vladimir Tismăneanu, Theodor Paleologu, Gabriel Liiceanu, Mihai Oroveanu, Ruxandra Beldiman, Ioana Ieronim, Alina Mungiu Pippidi, Andrei Pippidi, Ruxandra Beldiman, Adrian Papahagi, Carmen Muşat, Monica Lotreanu şi Dan Mohanu.

La sfârşitul lunii ianuarie, ONG-urile membre ale Platformei pentru Bucureşti au semnalat mai multor demnitari europeni şi diplomaţi străini acreditaţi în România "încălcările repetate ale legii" din partea mai multor instituţii ale statului în realizarea "diametralei nord-sud", reclamând derapaje "strâns legate" de corupţie.

Documentul este asumat de 26 de organizaţii nonguvernamentale, cărora li s-a alăturat Uniunea Arhitecţilor din România. El a fost transmis vicepreşedintelui Comisiei Europene Viviane Reading, care este şi comisar european pentru justiţie, drepturi fundamentale şi cetăţenie, comisarului european pentru cultură, multilingvism şi tineret, Androulla Vassiliou, comisarului european pentru dezvoltare, Andris Piebalgs, miniştrilor Justiţiei, Dezvoltării şi Culturii din statele membre ale Uniunii Europene şi ambasadorilor acreditaţi la Bucureşti.

"Platforma pentru Bucureşti" descrie, în documentul citat, construcţia bulevardului ca fiind "o intervenţie urbană care le continuă pe cele ale dictaturii ceauşiste".

"Primul tronson implică demolarea a 126 de clădiri, din care 13 monumente istorice, şi exproprierea a aproximativ o mie de persoane, fără să fie prezentat opiniei publice un proiect urbanistic care să justifice un asemenea sacrificiu. Prin presiunea imobiliară creată, o întreagă zonă istorică a oraşului va dispărea în viitorul apropiat în cazul construirii bulevardului", afirmă reprezentanţii organizaţiilor semnatare ale documentului.

În 12 noiembrie 2010, primarul Sorin Oprescu spunea că Bucureştiul va putea fi traversat de la nord la sud în 20 de minute, pe traseul Piaţa Victoriei - Piaţa Coşbuc, în urma lucrărilor la diametrala Buzeşti-Berzei-Uranus, pe care o califica drept "cea mai mare operaţiune urbană din ultimii 20 de ani".

În privinţa exproprierilor imobilelor, Oprescu preciza că "rămân deocamdată câteva case monumente istorice" care au fost declasate din ordin al ministrului Culturii şi pentru care mai trebuie aşteptată o perioadă de câteva zile până la publicarea ordinelor în Monitorul Oficial".

Primarul general arăta că printre monumentele istorice declasate se află şi cinematograful Feroviar, "ale cărui ziduri se prăbuşesc singure", fostul Hotel Marna şi casa în care au locuit pentru o perioadă poetul Mihail Eminescu şi Veronica Micle.

Întrebat dacă municipalitatea are vreun proces prin care sunt contestate deciziile de expropiere, Sorin Oprescu a răspuns atunci că aceste procese există, explicând că nu sunt ale foştilor proprietari, ci ale aceluiaşi ONG care acţionează întotdeauna crezând că prin acţiunile sale îl poate opri.

La jumătatea lunii ianuarie, prefectul Capitalei, Mihai Atănăsoaei, i-a cerut primarului general Sorin Oprescu să sisteze demolarea hotelului Marna şi a Casei "Constantin Rădulescu", de pe traseul viitoarei diametrale nord-sud, solicitând totodată autorizaţiile în temeiul cărora municipalitatea dărâmă cele două clădiri.