Opera Naţională Bucureşti sărbătoreşte 90 de ani, cu opera "Lohengrin" şi Gala de balet

Invitatul special al reprezentaţiei cu "Lohengrin" este tenorul Marius Vlad Budoiu, care va interpreta rolul titular.

Alegerea acestui titlu pentru aniversare nu este deloc una întâmplătoare: "Lohengrin" a fost titlul ales pentru spectacolul inaugural ce a marcat instituţionalizarea primei scene lirice a ţării, interpretat atunci (8 decembrie 1921) sub bagheta lui George Enescu.

Actuala montare a operei lui Wagner, ce a avut premiera în cadrului Festivalului "George Enescu", sub bagheta lui Cristian Mandeal, în regia lui Ştefan Neagrău şi sub coordonarea artistică a lui Cătălin Ionescu-Arbore, s-a bucurat de un mare succes. Rolurile principale în spectacol au fost interpretate de artişti invitaţi din străinătate, cea de-a treia reprezentaţie fiind prima cu o distribuţie exclusiv românească.

Tenorul Marius Vlad Budoiu este solist angajat al Operei Naţionale Române din Cluj. Pe lângă activitatea solistică, Marius Vlad Budoiu este doctor în muzică şi predă de 16 ani la Academia de Muzică din Cluj.

În palmaresul tenorului se numără trofee precum: premiul I la concursul "Traian Grozăvescu" (Lugoj) şi la concursul "Mozart" (Cluj-Napoca, 1995), premiul I la Concursul internaţional de canto "Hariclea Darclée" din Brăila (1997). Repertoriul său include roluri precum: Rodolfo din "La Bohème" , Mario Cavaradossi din "Tosca" şi Pinkerton din "Madama Butterfly" (Giacomo Puccini), Alfredo din "La Traviata", Radames din "Aida" şi Otello din opera omonimă (Giuseppe Verdi), roluri mozartiene: Don Ottavio din "Don Giovanni", Tamino din "Flautul fermecat" şi Idomeneo din opera omonima, Don José din "Carmen" (Georges Bizet), Turiddu din "Cavalleria Rusticana" (Pietro Mascagni), Samson din "Samson et Dalila" (Camille Saint-Saëns), Erik din "Olandezul zburător" (Richard Wagner). A susţinut turnee în Anglia, Franţa, Spania, Italia, Germania, Belgia, Olanda, Austria, Elveţia, Ungaria, Bulgaria, Serbia, Polonia, Cehia, Slovacia, Turcia şi Japonia.

În acest spectacol vor debuta sopranele Iulia Isaev, în rolul Elsei, şi Madeleine Pascu, în rolul lui Ortrud. Pe lângă Marius Vlad Budoiu, Iulia Isaev şi Madeleine Pascu, din distribuţie mai fac parte: Horia Sandu, Valentin Vasiliu, Vasile Chisiu, Robert Sandu. Conducerea muzicală îi aparţine dirijorului Cristian Mandeal.

Gala de balet va readuce pe scena ONB momente îndrăgite din repertoriul clasic, neoclasic şi contemporan, din lucrări precum: "Corsarul" (Adolphe Ch. Adam), "Lacul lebedelor" şi "Frumoasa din pădurea adormită", (Piotr Ilici Ceaikovski), "Tango. Radio and Juliet" (muzica Radiohead, coregrafia Edward Clug), "Don Quijote" (Ludwig Minkus), "Giselle" (Adolphe Ch. Adam), "Flăcările Parisului" (Boris Asafiev) şi "Diana şi Acteon" (Riccardo Drigo).

Din distribuţie fac parte balerinii: Laura Blică-Toader, Bogdan Cănilă, Virgil Ciocoiu, Cristina Dijmaru, Bianca Fota, Andra Ionete, Mihai Mezei, Takashi Okita, Gabriela Popovici, Mădălina Stoica, Mihaela Soare, Valentin Stoica, Adina Tudor, Vlad Toader, Gigel Ungureanu.

În primele decenii ale secolului al XX-lea, Bucureştiul se putea mândri cu o viaţă culturală activă în domeniul operei, remarcându-se mai mulţi artişti de seamă în epocă, reuniţi pentru spectacole în variate formule de moment, ceea ce a impus necesitatea înfiinţării unui teatru de operă de stat. Ministrul Artelor şi Cultelor, poetul Octavian Goga, el însuşi soţul unei voci celebre în epocă, soprana Veturia Goga, supranumită "Privighetoarea Ardealului", s-a implicat în soluţionarea problemelor de definitivare a statutului operei, care fiinţa provizoriu sub forma Societăţii Lirice Române "Opera", condusă de Ion Nonna Otescu, sub patronajul Reginei Maria. În 1921, Societatea "Opera" a primit fondurile necesare pentru a corespunde criteriilor de instituţionalizare a unui teatru muzical naţional, devenind Opera Română. Spectacolul inaugural a fost un eveniment remarcabil, premiera operei "Lohengrin" de Richard Wagner, montată de regizorul Adalbert Markowski, avându-l la pupitrul ansamblului pe George Enescu.