Oraşul Vilnius a dat startul programului "Capitală culturală europeană în 2009"

Câteva zeci de mii de persoane s-au adunat în piaţa catedralei din capitala Lituaniei pentru a asista, la începutul anului, la deschiderea festivităţilor programului "Vilnius - capitală culturală europeană în 2009".

Urmărește
184 afișări
Imaginea articolului Oraşul Vilnius a dat startul programului "Capitală culturală europeană în 2009"

Oraşul Vilnius a dat startul programului "Capitală culturală europeană în 2009" (Imagine: Mediafax Foto/AFP)

Catedrala din Vilnius a găzduit un spectacol grandios de lumini şi focuri de artificii în culorile steagurilor Uniunii Europene şi al Lituaniei - albastru, galben, verde şi roşu -, show orchestrat de artistul german Gert Hof.

Vilnius este al patrulea oraş dintr-o ţară nou intrată în Uniunea Europeană care este ales capitală culturală europeană, după Praga şi Cracovia, în 2000, şi Sibiu, în 2007.

"Acest lucru marchează întoarcerea la vechea hartă culturală a Uniunii Europene", a declarat Elona Bajoriniene, responsabilă cu coordonarea festivităţilor.

Sandra, o locuitoare a oraşului Vilnius, care a făcut parte din publicul spectacolului, a spus că speră că "programul cultural va permite lumii să cunoască mai bine capitala Lituaniei". "Este un oraş încântător, cu arhitectură barocă", a explicat aceasta.

Fondat la începutul secolului al XIV-lea de prinţul lituanian Gediminas, Vilnus a devenit rapid un centru cultural al nord-estului Europei, cu o universitate datând din 1579.

Timp de secole, Vilnius a fost un loc de întâlnire pentru culturile lituaniană, poloneză şi iudaică. De asemenea, capitala Lituaniei este înscrisă pe lista patrimoniului UNESCO. Peste 900 de evenimente culturale sunt programate până la sfârşitul anului, 60 la sută dintre ele fiind gratuite pentru public.

Potrivit Elonei Bajoriniene, programul este "o invitaţie pentru a descoperi oraşul Vilnius". Câteva dintre manifestările prevăzute să facă parte din program vor avea loc şi în spaţii neconvenţionale din oraş.

Augustinas Beinaravicius va organiza un concert într-un cartier de romi din Vilnius. "Pentru mine, titlul de capitală culturală este un lucru natural şi arată împortanţa generală pe care oamenii o dau culturii. Sper că oamenii vor deveni mai toleranţi faţă de diferite iniţiative culturale", a declarat acesta. De asemenea, din program face parte şi un ciclu de concerte dedicate violonistului evreu Jascha Heifetz, născut la Vilnius, în 1901.

"Una dintre ambiţiile organizatorilor este ca anumite manifestări să devină constante", a explicat Sandra Adomaviciute, director de programe, făcând referire în special la Ziua muzicii de stradă, programată pentru începutul lui mai, şi la Festivalul Lux, dedicat luminii, în decembrie.

Evenimentele culturale vor avea cea mai mare concentrare în iunie. Galeria Naţională de Arte Frumoase, amenajată într-un vechi muzeu al revoluţiei bolşevice, reconstruit pentru anul capitalei culturale europene, va găzdui, de pe 19 iunie, o expoziţie dedicată marelui pictor lituanian Mikalojus Konstantinas Ciurlionis (1875-1911) şi contemporanilor acestuia.

Potrivit estimărilor organizatorilor, programul de anul acesta ar trebui să atragă trei milioane de vizitatori . Sectoarele turism şi servicii ar trebui să înregistreze creşteri de cel puţin 15 la sută.

Criza financiară mondială, care afectează şi Lituania, va avea efecte şi asupra acestui proiect cultural. Astfel, parlamentul lituanian a redus, în 2009, bugetul programului, de la 40 la 25 de milioane de litas (de la 11,6 la 7,25 de milioane de euro).

Anul acesta, Vilnius are statutul de capitală culturală europeană alături de oraşul austriac Linz.

Programul "Capitală culturală europeană" a fost iniţiat de Consiliul de Miniştri ai Culturii din Uniunea Europeană în 1985, cu scopul de a apropia popoarele Europei şi de a celebra contribuţia oraşelor la dezvoltarea culturii. Pâna în prezent, peste 30 de oraşe au deţinut acest titlu.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici