Organizaţiile de media protestează faţă de "depolitizarea de faţadă" a SRR şi SRTv

Organizaţiile semnatare ale protestului remis MEDIAFAX cer plenului Senatului reexaminarea proiectului de lege pentru serviciile publice de radio şi televiziune, prin retrimiterea acestuia spre Comisia pentru cultură, artă şi mijloace de informare în masă, care, în şedinţa din 26 mai, a dat raport favorabil cu amendamente proiectului de lege. În protest se cere retrimiterea la Comisia de specialitate pentru un raport suplimentar sau, în caz contrar, respingerea proiectului în plenul Senatului.

Senatorii din Comisia pentru cultură, artă şi mijloace de informare în masă au decis, pe 26 mai, într-o şedinţă "cu uşile închise", soarta celor două instituţii, amintesc semnatarii protestului. În prealabil, reprezentanţii sindicatelor, ai ONG-urilor din mass-media şi jurnaliştii acreditaţi la parlament au fost daţi afară din sală.

Amendamentele depuse de organizaţiile societăţii civile nu au fost luate în considerare de membrii Comisiei pentru cultură, artă şi mijloace de informare în masă şi, în forma avizată, proiectul de lege a fost deturnat de la principalul său scop: asigurarea independenţei celor două instituţii şi reprezentativitate la nivelul întregii societăţi, consideră aceste organizaţii.

Astfel, proiectul iniţiat de deputatul Raluca Turcan nu preia câteva propuneri majore ale ONG-urilor şi sindicatelor, care vizau garantarea independenţei politice şi editoriale a SRR şi SRTV, şi anume: înlocuirea consiliilor de administraţie desemnate pe criterii politice cu unele reprezentative pentru întregul spectru al societăţii, introducerea răspunderii individuale pentru membrii consiliilor de administraţie şi imposibilitatea demiterii în bloc a celor două consilii şi asigurarea independenţei SRR şi SRTv prin garantarea unui mecanism eficient de finanţare, mai spun semnatarii protestului.

Totodată, ei consideră că proiectul de lege validat de comisia de specialitate din Senat "conţine prevederi discriminatorii şi nu asigură o depolitizare reală a radioului şi televiziunii publice".

Astfel, sunt enumerate o serie de prevederi cu care organizaţiile media nu sunt de acord: introducerea "discriminatorie" în Consiliul de Administraţie (CA) doar a unor reprezentanţi ai societăţii civile (uniuni de creaţie şi unele organizaţii de media, un reprezentant al Academiei Române şi un singur reprezentant al salariaţilor) şi includerea unui reprezentant al Preşedinţiei şi unui reprezentant al UDMR-ului - articolul 20, numirea preşedintelui CA de plenul Parlamentului, prin vot, deşi toţi membrii CA au fost deja supuşi o dată votului în Parlament (această validare poate fi folosită ca un instrument de presiune pentru alegerea unui candidat acceptat politic) - articolul 26, excluderea obligativităţii de a promova producţia autohtonă - articolul 6, eliminarea articolului 14, alineatul 11, care garanta confidenţialitatea surselor, ceea ce încalcă toate normele internaţionale privind libertatea de exprimare a jurnaliştilor, desfiinţarea departamentelor de emisiuni pentru străinătate din cele două instituţii - art. 16 alin. 3, eliminarea restricţiei ca persoanele care colaborează sau sunt angajate în companii de media concurente să facă parte din CA - art. 28, neintroducerea criteriilor propuse de organizaţiile din mass-media privind răspunderea individuală a membrilor CA - art. 31.

La acestea se adaugă restricţionarea dreptului sindicatelor reprezentative de a avea câte un observator în CA - art.36, neluarea în calcul a propunerii privind prezenţa a trei membri din SRR şi SRTv în cadrul Comisiei de Examinare a directorului general - art. 40, posibilitatea structurilor teritoriale să aibă personalitate juridică în condiţiile în care Legea se referă doar la o singură persoană juridică - art. 45, posibilitatea unor fraude inimaginabile şi a constituirii unor entităţi non-profit "profitoare" prin posibilitatea participării SRR şi SRTV la patrimoniul unor ONG-uri - art. 55, posibilitatea Parlamentului să demită CA în urma respingerii raportului de activitate, ceea ce menţine pârghia controlului politic asupra radioului şi televiziunii publice - art. 57.

De asemenea, respingerea amendamentelor sindicatelor şi ong-urilor privind finanţarea corectă a celor două societăţi menţine aceeaşi politizare promovată şi de actuala lege, se mai indică în acelaşi comunicat.

Organizaţiile semnatare ale acestui protest sunt: fac apel la partidele politice parlamentare să dea dovadă de responsabilitate şi să solicite, în plenul Senatului, reexaminarea în Comisia de specialitate acest proiect de lege atât de periculos pentru independenţa societăţilor publice de radio şi televiziune şi luarea în considerare a amendamentelor societăţii civile, chemată chiar prin această lege să guverneze cele două instituţii.

Organizaţii sindicale semnatare ale acestui protest sunt Confederaţia Naţională a Sindicatelor Cartel ALFA, Confederaţia Sindicatelor Democratice din România, Confederaţia Naţională a Sindicatelor Libere Frăţia, Confederaţia Naţională Sindicală Meridian, Federaţia Româna a Jurnaliştilor MediaSind, Federaţia Sindicatelor din Societatea Româna de Radiodifuziune, Federaţia Sindicatelor Unite din TVR, Federaţia Sindicatelor Jurnaliştilor şi Tipografilor din România, Sindicatul pentru Unitatea Salariaţilor din TVR, Sindicatul Liber din Radiodifuziunea Română, Sindicatul 2002 din SRTV, Sindicatul Jurnaliştilor din SRTV, Sindicatul Jurnaliştilor Profesionişti, Sindicatul Lucrătorilor din Edituri şi Tipografii, ActiveWatch - Agenţia de Monitorizare a Presei, Centrul pentru Jurnalism Independent, Convenţia Organizaţiilor de Media, Fundaţia pentru o Societate Deschisă, Patronatul Presei din România ROMEDIA.

Pe de altă parte, într-un alt comunicat remis MEDIAFAX, CJI şi AJR salută progresele făcute în depolitizarea radioului şi televiziunii publice, dar atrag atenţia Parlamentului României şi societăţii civile asupra faptului că mecanismele propuse nu sunt suficiente pentru a garanta completa depolitizare şi independenţa editorială şi financiară a celor două instituţii.

Potrivit comunicatului, cea mai recentă formă a proiectului de lege privind organizarea şi funcţionarea SRR şi SRTv prezintă câteva aspecte extrem de controversabile în ceea ce priveşte numirea consiliilor de administraţie. Astfel, din punct de vedere al tehnicii legislative, cele două organizaţii amintesc faptul că în proiectul de lege apar nominalizate diferite entităţi juridice de drept privat (AJR, uniuni de creaţie), care ar urma să trimită reprezentanţi în consiliile de administraţie ale celor două instituţii, iar dacă aceste entităţi îşi vor schimba denumirea, se vor diviza, se vor uni cu altele ori pur şi simplu se vor dizolva, legea ar trebui revizuită.

AJR şi CJI consideră că sunt discriminate alte entităţi private, care, conform obiectului lor de activitate şi al activităţii în sine, ar avea competenţe în a-şi nominaliza candidaţii. Legea ar trebui să încurajeze o competiţie deschisă, care să aibă la bază criterii clare, atât pentru candidaţi, cât şi pentru entităţile juridice care îi propun, se indică în acelaşi comunicat.

Senatorii din Comisia pentru cultură au decis, pe 26 mai, ca din consiliile de administraţie SRR şi SRTV să facă parte câte un reprezentant al Preşedinţiei, Academiei Române, minorităţilor naţionale, UDMR, trei ai asociaţiilor profesioniste din mass-media şi câte unul pentru fiecare uniune de creaţie.