Organizaţiile media cer respingerea amendamentului privind declaraţiile de interese ale ziariştilor

ActiveWatch - Agenţia de Monitorizare a Presei, Asociaţia pentru Protejarea şi Promovarea Libertăţii de Exprimare, Centrul Român pentru Jurnalism de Investigaţie, Centrul pentru Jurnalism Independent condamnă, într-un comunicat remis MEDIAFAX, amendamentul propus marţi, 2 februarie, de senatorul PD-L Iulian Urban la legea de funcţionare a ANI, prin care li se cere jurnaliştilor să prezinte declaraţii de interese către o agenţie guvernamentală.

"Principiul că jurnaliştii ar trebui să depună declaraţii de interese a fost constant susţinut de organizaţiile de media, însă ca parte a procesului de autoreglementare a presei şi nu impus prin forţa legii. Am salutat decizia Clubului Român de Presă din 2007 de a introduce în Codul Deontologic obligaţia jurnaliştilor membri CRP să depună declaraţii de interese. Codul Deontologic Unic promovat de un grup larg de organizaţii de media în 2009 conţine acelaşi principiu etic al necesităţii declarării conflictelor de interese", se arată în comunicat.

Potrivit organizaţiilor semnatare, amendamentul propus de senatorul PD-L Iulian Urban, potrivit căruia jurnaliştii trebuie să depună declaraţii de interese la ANI, este o măsură abuzivă.

"O astfel de măsură este abuzivă prin faptul că reglementează o activitate privată, ale cărei venituri provin din surse private. Prin legea de funcţionare a ANI, legiuitorul şi-a propus asigurarea "exercitării funcţiilor şi demnităţilor publice în condiţii de imparţialitate, integritate, transparenţă" (lg. 144/2007). Activitatea jurnalistică nu este nici o funcţie, nici o demnitate publică, cu excepţia serviciilor publice de radio şi televiziune şi a agenţiei Agerpress", se precizează în comunicat.

Cele patru organizaţii spun că, în spiritul transparenţei, dar şi pentru recâştigarea credibilităţii media, au derulat în ultimii ani o serie de activităţi "menite tocmai să crească transparenţa industriei media, cu o atenţie specială acordată surselor de finanţare a media şi acţionariatului din industria de media".

"Menţionăm în acest sens proiectul derulat de Centrul pentru Jurnalism Independent, în parteneriat cu ActiveWatch - Agenţia de Monitorizare a Presei şi Centrul Român pentru Jurnalism de Investigaţie, în anul 2006, care a presupus crearea unei baze de date cu proprietarii de media şi toate celelalte interese de afaceri ale acestora (www.mediaindex.ro)", se mai spune în comunicat.

Organizaţiile de media spun că au inisistat "pentru transpunerea în cadrul legislativ a principiului transparenţei, solicitând modificarea legii audiovizualului prin punerea la dispoziţia publicului a bugetelor de venituri şi cheltuieli şi a contului de profit şi pierdere ale radiodifuzorilor, însă depinde de mediul politic şi de autorităţile statului să promoveze aceste solicitări la nivel de lege şi să le aplice".

"Procesul de autoreglementare este singurul care are legitimitatea de a impune astfel de măsuri în interiorul breslei. Orice lege care impune jurnaliştilor obligaţii specifice demnitarilor publici este abuzivă. În egală măsură, presa trebuie să dea dovadă de mult mai multă transparenţă pentru a reface din prestigiul şi credibilitatea pierdute în ultimii ani, mai ales din cauza legăturilor cu mediul de afaceri sau cu mediul politic", se arată în comunicat.

Totodată, ActiveWatch - Agenţia de Monitorizare a Presei, Asociaţia pentru Protejarea şi Promovarea Libertăţii de Exprimare, Centrul Român pentru Jurnalism de Investigaţie, Centrul pentru Jurnalism Independent fac un apel către proprietarii de media, dar şi către breasla jurnaliştilor "să prevină astfel de iniţiative legislative prin asumarea şi aplicarea principiilor transparenţei în activitatea lor".

"Cerem mediului politic să se abţină de la astfel de iniţiative ce încalcă drepturi individuale şi să îşi canalizeze atenţia asupra acelor măsuri care se adresează societăţilor comerciale care deţin media şi nu jurnaliştilor. Facilitarea accesului la informaţii privind structurile de proprietate ale media, relaţiile de afaceri ale acţionariatului din media, sursele de venit ale societăţilor comerciale care desfăşoară activităţi de media, legăturile financiare dintre instituţiile statului şi mass-media, precum şi prevenirea concentrării pe piaţa de media prin reglementarea proprietăţtii încrucişate sunt măsuri mult mai realiste, necesare şi la îndemâna mediului politic", se precizează în comunicat.

Cele patru organizaţii reamintesc mediului politic că "există o prevedere constituţională netranspusă încă în nicio lege: Art. 30 (5) "Legea poate impune mijloacelor de comunicare în masă obligaţia de a face publică sursa finanţării"".

"De aceea, solicităm Comisiei Juridice şi Parlamentului să respingă amendamentul. Solicităm o poziţie publică a PD-L cu privire la iniţiativa senatorului Urban. Solicităm Preşedintelui Băsescu şi PD-L, ca partid care l-a sprijinit în campanie, să-şi asume public "Pactul pentru garantarea libertăţii de exprimare", semnat de 9 din 12 candidaţi, la 18 noiembrie 2009, şi "Carta Europeană pentru Libertatea Presei", din noua postură de preşedinte şi, respectiv, partid de guvernământ", se mai afirmă în comunicat.

În plus, cele patru organizaţii consideră că "o măsură ce ar asigura transparenţa intereselor din media ar fi accesul gratuit la datele de la Registrul Comerţului".

Organizaţiile semnatare fac trimitere şi la articolul 8 din Codul Clubului Român de Presă (CRP), potrivit căruia: "În exercitarea profesiei şi în relaţiile pe care le întreţine cu autorităţile publice sau cu diverse societăţi comerciale, ziaristului îi sunt interzise înţelegeri care ar putea afecta imparţialitatea sau independenţa sa. Implicarea ziaristului în orice negocieri privind vânzarea de spaţiu publicitar este interzisă. Nu trebuie acceptate nici un fel de privilegii, tratamente speciale, cadouri sau favoruri care pot compromite integritatea ziaristului. Pentru a evita conflictele de interese, se recomandă ca ziaristul să nu fie membru al vreunui partid politic şi să nu fie angajat ca informator sau ofiţer acoperit al unui serviciu secret. În spiritul independenţei profesionale în realizarea materialelor publicate, se recomandă ca ziariştii să depună o declaraţie de interese. Ziariştiilor care conduc redacţii li se recomandă să facă o declaraţie publică, pe site-ul societăţilor de presă, iar ziariştilor fără poziţii de conducere (incluzând liber-profesioniştii) li se recomandă să depună la conducerile profesionale şi patronale ale societăţilor de presă o astfel de declaraţie, în regim confidenţial. În absenţa unor asemenea declaraţii, se va putea consemna că jurnaliştii în cauză nu se consideră în situaţie de conflict de interese".

Şi Indira Crasnea, preşedinta CRP, a declarat, marţi, pentru MEDIAFAX că recomandarea ca jurnaliştii să-şi facă publică declaraţia de interese sau să o depună la managerii companiilor de presă este inclusă în Codul Deontologic al CRP, deci există ca măsură de autoreglementare a profesiei.