"Pa negre", recompensat cu nouă premii Goya - VIDEO

Filmul "Pa negre", realizat pe baza romanului omonim scris de Emili Teixidor, prezintă situaţia dificilă prin care a trecut Spania după războiul civil (1936 - 1939), prin ochii unui copil, Andreu, al cărui tată republican a fost acuzat de autorităţile franchiste de comiterea unui asasinat. Pe măsură ce creşte, Andreu descoperă trădările, eşecurile şi minciunile adulţilor, dar şi teribilele drame pe care războiul le-a lăsat în ambele tabere.

În afară de premiul pentru cel mai bun film, lungmetrajul "Pa negre" s-a impus la alte opt categorii, printre acestea numărându-se "cel mai bun regizor" (Agusti Villaronga), "cea mai bună actriţă în rol principal" (Nora Navas), "cea mai bună actriţă în rol secundar" (Laia Marull), "cel mai bun actor debutant" (Francesc Colomer) şi "cea mai bună actriţă debutantă" (Marina Comas).

La cea de-a 25-a ediţie a premiilor Goya, Javier Bardem s-a impus la categoria "cel mai bun actor", pentru rolul din lungmetrajul "Biutiful", regizat de Alejandro Gonzalez Inarritu.

La categoria "cel mai bun film hispano-american" s-a impus "La vida de los Peces", regizat de chilianul Matias Bize, iar Kara Elejalde a fost desemnat "cel mai bun actor în rol secundar", pentru "Tambien la lluvia".

Premiul pentru cel mai bun scenariu original a fost câştigat de Chris Sparling, pentru lungmetrajul "Buried", iar premiul pentru cel mai bun scenariu adaptat i-a revenit cineastului Agusti Villaronga, pentru "vedeta" galei de duminică, lungmetrajul "Pa negre".

"Discursul regelui/ The King's Speech", regizat de Tom Hooper, a fost desemnat cel mai bun film european.

Deşi lungmetrajul "Balada Triste De Trompeta", regizat de Alex de la Iglesia, preşedintele Academiei de film spaniole, primise 15 nominalizări, acest film a fost recompensat doar cu două premii la categoriile tehnice - "cele mai bune efecte speciale" şi "cel mai bun machiaj".

În schimb, regizorul spaniol a fost întâmpinat ca un adevărat erou, în momentul în care a păşit pe covorul roşu, de cei peste 200 de protestatari adunaţi în faţa clădirii Teatrului regal din Madrid unde a avut loc această gală, informează hollywoodreporter.com.

Spectatorii şi telespectatorii au aşteptat cu mare interes discursul lui Alex de la Iglesia - un mesaj de adio şi, totodată, un apel la unitate, după ce regizorul şi-a depus demisia la începutul acestei luni, în semn de protest faţă de un proiect iniţiat de Ministerul Culturii din Spania, care doreşte să promoveze o lege controversată din domeniul descărcărilor de fişiere video de pe internet.

Divergenţele, exprimate în public, dintre Iglesia şi ministrul Culturii, fost preşedinte al Academiei de film spaniole şi un bun prieten al său, Angeles Gonzalez-Sinde, au sporit caracterul dramatic al galei Goya din acest an.

Prezentatorul galei, Andreu Buenafuente, chiar l-a felicitat pe Iglesia, la începutul galei, pentru publicitatea adusă acestui eveniment.

Duminică seară, peste 200 de protestatari i-au întâmpinat pe membrii Academiei de film spaniole cu huiduieli, fluierături şi ouă, în faţa Teatrului regal din Madrid, Alex de la Iglesia fiind o excepţie. Unul dintre protestatari a reuşit să treacă de cordonul de securitate şi a urcat pe scenă, în pauza dinainte de decernarea premiului pentru cel mai bun actor într-un rol principal.

Însă Iglesia, care pe parcursul galei a stat lângă Gonzalez-Sinde, a reconfirmat în discursul său că îşi menţine decizia de a demisiona şi a lansat un apel către unitate pentru toţi reprezentanţii din industria cinematografică spaniolă.

"Chiar dacă poate părea că am ajuns aici pe rute separate, suntem cu toţii în aceeaşi barcă şi dorim să protejăm cinematografia. Nu trebuie să ne fie frică de internet, deoarece internetul reprezintă salvarea cinematografiei noastre. Vom ieşi învingători în viitor doar dacă vom fi aceia care se vor schimba şi vor merge înainte", a declarat Alex de la Iglesia.