Partitura originală dispărută a Sonatei în La major de Mozart, descoperită la Budapesta - FOTO

"Foarte rar se întâmplă ca un manuscris al lui Mozart să iasă la suprafaţă astfel. În cazul Sonatei în La major, pentru care nu era cunoscut până acum niciun manuscris complet, este cu adevărat o descoperire majoră", a declarat istoricul muzical maghiar Adam Bosze.

Autentificate de către experţi, cele patru pagini îngălbenite ale partiturii, descoperite cu puţin timp în urmă, se adaugă singurelor partituri originale cusnocute până acum, cele ale mişcărilor a treia şi a patra, aflate în conservare la Fundaţia Mozarteum din Salzburg, Austria, oraşul natal al compozitorului.

Sonata pentru pian nr. 11 în La major (K. 331), compusă în jurul anului 1783 şi a cărei partitură a fost publicată în milioane de exemplare, este una dintre cele mai cunoscute opere ale lui Mozart, celebră mai ales pentru finalul său, "Marşul turcesc".

"Alături de «Eine kleine Nachtmusik» (Mica serenadă sau Serenada nr. 13 pentru coarde în Sol Major, KV 525, n.r.) şi prima mişcare a Simfoniei în sol minor, «Marşul turcesc» este fără îndoială una dintre melodiile cele mai cunoscute ale lui Mozart. Orice copil poate să o fredoneze", a declarat Adam Bosze.

Partitura a fost descoperită datorită meticulozităţii unui angajat al bibliotecii maghiare, Balazs Mikusi, în vârstă de 42 de ani. Numit şef al departamentului muzical al Bibliotecii Naţionale Széchényi din Budapesta în 2009, specialistul a căutat timp de cinci ani prin "colţurile cele mai ascunse" ale venerabilei instituţii cu scopul de a cerceta nenumăratele documente neinventariate, peste care se aşeza praful.

"Când am descoperit acest manuscris, caligrafia mi s-a părut imediat foarte «mozartiană», iar când am citit notele, pulsul mi-a crescut brusc dându-mi seama că am descoperit faimoasa Sonată în La major" a explicat Balazs Mikusi pentru AFP. "Nu îl căutam pe Mozart, dar nu este o întâmplare că l-am găsit", a mai spus Balazs Mikusi.

Modul în care faimosul manuscris a ajuns în colecţia bibliotecii înfiinţate 1802 de aristocratul maghiar Ferenc Szechenyi rămâne un mister, mai ales că Mozart nu a fost niciodată în Ungaria.

"Ştim că familia Szechenyi avea legături strânse cu Viena şi cu lumea muzicii, dar mansucrisul putea să ajungă aici în orice alt moment din ultimii 200 de ani", a explicat Balazs Mikusi.

De asemenea, nu se ştie de ce a cincea pagină a manuscrisului, care se află la Salzburg, a fost separată de celelalte foi ale partiturii. Potrivit expertului maghiar, pagina ar fi putut fi ruptă pentru a fi oferită unui client bogat.

Manuscrisul original, care va fi folosit pentru prima dată în public vineri, la Budapesta, de către pianistul maghiar Zoltan Kocsis, este o comoară pentru melomani: partitura conţine mici variaţii de note muzicale şi ritm în raport cu versiunea oficială, cunoscută de două sute de ani, dar şi corecturile efectuate de compozitor însuşi.

"Partitura nu va revoluţiona abordarea noastră asupra muzicii lui Mozart şi nu va schimba nici caracterul acestei bucăţi muzicale, dar ne va permite să înţelegem mai bine ce a vrut Mozart să facă", a mai declarat Balazs Mikusi.