Patapievici, întrebat despre poneiul roz şi convingerile personale, la Comisia de cultură din Senat

Patapievici, preşedintele Institutului Cultural Român (ICR), a fost invitat la Comisia de cultură a Senatului pentru o discuţie privind organizarea şi funcţionarea institutului, potrivit ordinii de zi a comisiei, dar şi textului invitaţiei. Însă membrii comisiei au precizat marţi, în şedinţă, că este vorba de o discuţie preliminară privind bugetul ICR de anul viitor.

Preşedintele ICR, care a venit însoţit de vicepreşedintele Mircea Mihăeş, a făcut o prezentare detaliată a activităţilor ICR, a realizărilor pe plan internaţional, menţionând numărul mare de traduceri din autorii români, parteneriatul încheiat cu Lincoln Centre de la Washington, prezentarea la New York, într-o expoziţie, a trei artişti urbani care au lucrat apoi la scenografia unui spectacol de pe Broadway, premiat cu Tony, în timp ce în ţară evenimentul a generat aşa-numitul "scandal al poneiului roz", pentru că în expoziţia din 2008, de la sediul ICR New York, a fost prezentat un ponei de jucărie cu o svastică pe crupă.

Citeste si: Expoziţia "Freedom for Lazy People" - "un succes al artei de avangardă din România" (Galerie Foto)

Patapievici a mai menţionat "neutralitatea deplină" din selecţia programelor ICR în raport cu convingerile filosofice, religioase, politice ale echipei care conduce institutul. El a specificat că programele sau evenimentele institutului sunt selectate de comisii de specialişti din afara ICR, unii dintre aceşti experţi fiind chiar critici la adresa sa sau a lui Mircea Mihăeş, dar fiind totuşi invitaţi să jurizeze proiectele culturale susţinute de institut.

Senatorul PSD Lia Olguţa Vasilescu i-a pus preşedintelui ICR mai multe întrebări, pe baza unor informaţii apărute în presă, privind o licitaţie pentru bilete de avion în valoare de 1 milion de euro - numărul de angajaţi ICR şi rutele pe care circulă cu avionul pentru această sumă -, o altă licitaţie pentru servicii de transport cu vehicule blindate, selecţia cărţilor traduse în străinătate prin ICR - referindu-se la cartea lui Cătălin Avramescu "Filozoful crud: o istorie a canibalismului", publicată la Princeton University Press -, expoziţia cu poneiul roz de la New York.

La rândul său, senatorul PSD Georgică Severin a avut de făcut o serie de observaţii. El i-a spus lui Patapievici, printre altele, că acesta refuză dialogul şi s-ar fi aşteptat mai degrabă de la un şef de direcţie de cultură judeţeană să spună că aduce în comisiile de jurizare de proiecte specialişti care nu îi sunt "prieteni", decât de la preşedintele ICR. Severin a mai remarcat că volumul lui Patapievici "Politice", în care acesta a făcut o serie de aprecieri controversate privind poporul român, a mai fost tipărit la Humanitas după ce autorul a primit funcţia de preşedinte al ICR, în 2005, şi a întrebat cât este de potrivit acest lucru.

În privinţa cheltuielilor menţionate de Olguţa Vasilescu, Patapievici şi Mihăeş au explicat că "vehicule blindate" este o denumire generică din Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP), fiind vorba într-adevăr de nişte vehicule care îndeplinesc anumite cerinţe de siguranţă pentru transportul operelor de artă. ICR organizează expoziţii în străinătate, iar cerinţele respective sunt impuse de asigurator.

În ceea ce priveşte biletele de avion în valoare de 1 milion de euro, Mihăeş a spus că acestea au fost achiziţionate pentru doi ani, pentru transportul tuturor artiştilor cu care ICR colaborează la evenimente în străinătate.

Referitor la cartea lui Cătălin Avramescu, Patapievici a atras atenţia că problema a mai fost ridicată de Olguţa Vasilescu la Senat, iar ICR i-a trimis atunci un răspuns. În noiembrie 2010, Lia Olguţa Vasilescu i-a cerut, în plenul Senatului, preşedintelui Comisiei de cultură, Sergiu Nicolaescu, să demareze o anchetă referitoare la cheltuirea fondurilor ICR, amintind că institutul a tipărit o carte a consilierului la Preşedinţie Cătălin Avramescu.

"În urmă cu vreo două săptămâni, am avut un proiect al domnului Brânză (William Brânză, PDL - n.r.), care spunea că ar trebui să avem mai multe filiale ale Institutului Cultural Român. Eu nu-mi amintesc să fi avut cine ştie ce merite în străinătate, ci doar de scandalul cu simbolurile fasciste, şi nu pot să uit faptul că ICR tipăreşte cărţi ale consilierilor prezidenţiali, pe banii noştri, ai tuturor, pe banii statului. Domnul Cătălin Avramescu, care e şi consilier prezidenţial, şi-a tipărit de curând, pe 7.000 de euro, o carte la editura Princeton, pe banii Institutului Cultural Român, deci pe banii statului român. Înţeleg că nu este singura situaţie", a declarat Lia Olguţa Vasilescu.

Contactat de MEDIAFAX, ICR a transmis atunci că traducerea lucrării "Filozoful crud: o istorie a canibalismului", de Cătălin Avramescu, a fost finanţată prin Programul TPS - Translation and Publication Support Programme, ce are menirea de a pune la dispoziţia editorilor străini interesaţi de publicarea autorilor români o subvenţie parţială.

"Finanţarea a fost decisă în cadrul sesiunii de evaluare din luna decembrie 2006, cu doi ani înainte ca domnul Avramescu să devină consilier prezidenţial", a arătat atunci ICR. De asemenea, institutul preciza că "nu există o incompatibilitate - nici legală, nici morală - între ocuparea unei funcţii publice şi statutul de autor tradus în străinătate cu sprijinul programelor de finanţare specifice".

Lia Olguţa Vasilescu a remarcat marţi, la Comisia de cultură a Senatului, că poate existau autori mai merituoşi, "un Eminescu", să fie traduşi în străinătate şi s-a legat şi de cuvântul "canibalism" din titlul cărţii.

Patapievici a explicat că este o carte de filosofie politică, iar alegerea acestei cărţi a aparţinut editurii Princeton University Press, una dintre primele cinci edituri universitare din lume.

Vasilescu a spus că problema este aceea că s-au cheltuit 7.000 de euro din banii publici pentru finanţarea traducerii, în condiţiile în care nu sunt bani pentru editarea manualelor şcolare.

Senatorul Radu F. Alexandru (PDL), vicepreşedinte al Comisiei de cultură, a intervenit spunând că, în condiţiile în care se aduc în discuţie banii pentru manuale când se vorbeşte despre activitatea ICR, ar trebui pusă întrebarea: "Mai avem nevoie de Institutul Cultural Român?".

Lia Olguţa Vasilescu l-a mai acuzat pe preşedintele ICR că a apărat prezenţa svasticii în spaţiul ICR de la New York şi că a fost folosit acest simbol ca o valoare culturală a poporului român, ceea ce a ultragiat comunitatea românească din oraşul american, sute de persoane semnând o plângere.

Patapievici a mai explicat încă o dată, marţi, contextul în care a fost prezent poneiul roz în expoziţia de la ICR New York din 2008: artista care a realizat această piesă a vrut să aducă o critică la adresa consumerismului; atunci a fost derulată o campanie de defăimare a ICR, în timp ce expoziţia a fost un succes demonstrat de invitarea celor trei artişti să realizeze scenografia pentru un spectacol premiat ulterior cu Tony, şi acest lucru cu costuri minime de 8.000 de euro, cât a investit ICR în expoziţie. Însă Olguţa Vasilescu a insistat asupra faptului că este o problemă felul în care au fost reprezentaţi românii în străinătate pe bani publici.

Citeste si: Expoziţia "Freedom for Lazy People" - "un succes al artei de avangardă din România" (Galerie Foto)

Spre finalul discuţiei aprinse, senatorul PSD i-a mai spus lui Patapievici: "Vă întreb frontal: v-aţi schimbat părerea despre poporul român de când aţi scris acea carte?", referindu-se la volumul "Politice" adus în discuţie de Severin.

Patapievici a subliniat încă o dată neutralitatea conducerii ICR privind selecţia programelor institutului în străinătate, declarând că are "opinii puternice", convingerile sale filosofice, politice, religioase, ideologice fiind cunoscute din scrierile sale, dar acestea nu se reflectă în niciun fel în activitatea institutului, manifestările artistice promovate de ICR fiind de multe ori în contradicţie cu convingerile sale.

În încheierea discuţiei de aproape trei ore, Patapievici a dorit să transmită şi un alt mesaj, personal, senatorilor Lia Olguţa Vasilescu şi Georgică Severin, presa fiind invitată să părăsească sala.