Patrimoniul UNESCO: Înscrierea ansamblului Brâncuşi de la Târgu-Jiu, reanalizată/ Răspunsul Ministerului Culturii

"În cazul dosarului de la Târgu-Jiu, raportul de evaluare al ICOMOS (International Council on Monuments and Sites, n.r.) nu recomanda înscrierea în Lista Patrimoniului Mondial a Ansamblului
Monumental Brâncuşi, din raţionamente tehnice, în raport cu prevederile Convenţiei. S-a considerat, ca urmare a analizării dosarului, că este vorba despre o proprietate alcătuită din mai multe elemente, caz în care fiecare componentă trebuie să dovedească valoarea universală excepţională (conceptul-cheie al Convenţiei). Astfel, de exemplu, nu se poate dovedi valoarea universal excepţională doar pentru scaunele din ansamblu, luate separat. Pornind de la această logică, ICOMOS a sugerat o posibilă evaluare pozitivă a «Coloanei fără sfârşit», luată separat. Un asemenea scenariu nu este acceptabil, pentru că opera lui Brâncuşi de la Târgu-Jiu reprezintă un tot unitar. În aceste condiţii, s-a decis retragerea dosarului în 2015, pentru a putea fi reanalizat şi revizuit", se arată în răspunsul Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale (MCIN).

Potrivit MCIN, "începând cu 2016, au fost organizate consultări cu Centrul Patrimoniului Mondial, din cadrul UNESCO, şi cu ICOMOS, în urma cărora s-a conturat o nouă abordare, care are în vedere prezentarea clară a naturii unitare şi indivizibile a ansamblului şi a relaţiei cu oraşul, ca element definitoriu, chiar de la origine".

În 2018, înscrierea Ansamblului Monumental Brâncuşi de la Târgu-Jiu a fost amânată din nou, potrivit deciziei Comitetului Patrimoniului Mondial - 42 COM 8 -, întrunit la cea de-a 42-a sesiune, care a avut loc la Manama, Bahrain, în perioada 24 iunie - 4 iulie 2018.

"După o analiză preliminară a dosarului, Comitetul Patrimoniului Mondial a fost informat de către ICOMOS cu privire la faptul că Ansamblul Monumental Brâncuşi de la Târgu-Jiu este un sit de tip memorial al Primului Război Mondial. Suspendarea temporară a evaluării dosarului Brâncuşi vine pe fondul unei evoluţii generale a politicii UNESCO şi nu are ca punct de plecare contextul specific al propunerii din partea delegaţiei României", se mai arată în răspunsul la solicitarea MEDIAFAX.

Astfel, parcursul includerii siturilor asociate cu conflicte istorice recente va fi discutat la cea de-a 44-a sesiune a Comitetului, programată în 2020, când se va decide dacă acestea converg cu scopul, misiunea şi orientările operaţionale ale Convenţiei Patrimoniului, potrivit reprezentanţilor MCIN.

UNESCO urmăreşte luarea unei decizii universal aplicabile în cazul tuturor dosarelor pentru situri asociate conflictelor istorice recente. Un exemplu în acest sens, spun reprezentanţii MCIN, este şi
propunerea comună Belgia-Franţa, înaintată în ciclul 2017-2018, de înscriere în patrimoniul mondial a Siturilor funerare şi de memorie ale Primului Război Mondial (frontul vestic), amânată în cadrul aceleiaşi sesiuni, a 42-a.

"Evaluarea propunerii de înscriere în Patrimoniul Mondial a Ansamblului Monumental Brâncuşi de la Târgu-Jiu va fi reluată, alături de toate celelalte dosare de acelaşi tip, după ce va avea loc cea de-a 44-a sesiune a Comitetului Patrimoniului Mondial, iar concluziile şi deciziile vor putea fi aplicate ulterior, în cadrul sesiunii din anul 2021", au mai declarat reprezentanţii MCIN pentru MEDIAFAX.

Ansamblul Brâncuşi a fost inclus în 1991 pe lista tentativă a UNESCO.

Potrivit site-ului Institutului Naţional al Patrimoniului, ansamblul de la Târgu-Jiu este o capodoperă a geniului creator uman, datorată unuia din promotorii de frunte a artei moderne. Ansamblul realizat în România este singura lucrare de artă monumentală de amploare creată de Constantin Brâncuşi, care avea la data conceperii ansamblului (1935 - 1936) o recunoaştere mondială.

Întregul ansamblu monumental este un omagiu adus eroilor căzuţi în timpul Primului Război Mondial. Componentele ansamblului sunt situate de-a lungul arterei de circulaţie "Calea Eroilor", având o lungime de 1,5 kilometri, cu orientarea generală est-vest. Componentele ansamblului sunt: Masa tăcerii - situată în grădina publică, lângă malul râului Jiu, realizată în 1938 din piatră (calcar de Bampotoc) şi înconjurată de 12 scaune de piatră rotunde (în forma de clepsidră) -, Aleea scaunelor - 24 scaune din piatră, pătrate (în formă de clepsidră), dispuse de o parte şi de alta a aleii, în grupuri de câte trei, fac legătura între grupul Mesei tăcerii şi Poarta sărutului, situată spre est, la intrarea în parc, fiind realizată între 1937 şi 1938 -, Poarta sărutului - un portal de mari dimensiuni din travertin, fiind realizat între 1937 şi 1938 - şi Coloana - situată în parcul cu acelaşi nume, considerată în general componenta cea mai importantă a ansamblului.

Axa "Calea Eroilor" are o lungime de circa 1,8 kilometri. Aceasta a fost realizată cu fonduri alocate de Liga Naţională a Femeilor Române din Gorj, condusă de Arethia Tătărescu, soţia premierului liberal Gheorghe Tătărescu.

Constantin Brâncuşi, născut pe 19 februarie 1876, în localitatea Hobiţa, judeţul Gorj, şi decedat pe 16 martie 1957, la Paris, este considerat unul din cei mai mari sculptori ai secolului al XX-lea.