Editurile reduc personalul şi planurile editoriale pe 2009
Potrivit lui Mihai Penescu, preşedintele UER şi directorul editurii All, Diverta, care deţine cea mai mare reţea de distribuţie de carte din ţară, "propune insistent, chiar acum în criză, majorarea preţului la carte".
"Eu cred că şansa noastră este acum oferta, scăderea preţului cu oarecare tam-tam. Noi ducem lipsă de cumpărători. La ora actuală, oamenii fac economie şi la cărţi", a explicat Mihai Penescu.
"În mod tacit, se lucrează cu preţul fix pe piaţă. Există o excepţie în momentul de faţă, Diverta, care îşi adaugă peste preţul nostru 10-20%. Chestia asta ne dezavantajează, pentru că micşorează vânzările", a mai spus directorul editurii All. El a spus că "preţul fix este un mod de a proteja librăriile mici".
"Sunt câteva edituri care au propus o iniţiativă legislativă pentru a introduce preţul fix. Funcţionează în Germania. În Anglia s-a renunţat la preţul fix de 10 ani şi industria cărţii are o creştere fulminantă", a explicat Mihai Penescu.
În acest context, directorul editurii All a propus ca şi în România să se renunţe la folosirea preţului fix pentru cărţi şi "intrarea pe adaos comercial". "Motivaţia mea principală este că, în momentul în care lucrezi pe adaos comercial, ai două robinete prin care îţi poţi controla vânzarea. Un difuzor naţional ştie că în Bucureşti poate vinde o carte cu 120 de lei, iar într-o localitate mică cu mai puţin. Are un buton de reglaj, avem şi noi un buton suplimentar de reglaj, nu pierdem nimic", a precizat Mihai Penescu.
Totuşi, propunerea lui a fost respinsă de majoritatea editorilor, care au spus că în România nu există o practică în acest sens, deşi legislaţia nu impune folosirea preţului fix la carte.
Toţi editorii au criticat, însă, distribuitorii de carte din România, din cauza datoriilor pe care le au la edituri. În acest sens, s-a ajuns la concluzia necesităţii publicării pe un site a datoriilor pe care aceştia le au faţă de editorii de carte.
Totodată, editurile s-au plâns de faptul că spaţiul de expunere al cărţilor la nivel naţional s-a redus foarte mult. Singura reţea naţională de distribuţie, Diverta, practică "rabaturi foarte mari", care ajung până la 55-60%, ceea ce creşte foarte mult preţul cărţilor, potrivit reprezentanţilor editurilor.
"Problema Diverta este a unicităţii sale în piesaj", au spus reprezentanţii mai multor edituri.
În aceste condiţii, editorii nu mai au unde să-şi vândă cărţile. "Librăriile sunt spre faliment. Tot ce se ia de la angroul de carte (din Bucureşti, n.r.) pleacă pe tarabe. Spaţiul de expunere în România a scăzut în ultimii 3 ani cu 20%, numărul de titluri a crescut de 3-4-5 ori", a spus Mihai Penescu.
O soluţie ar putea fi vânzarea cărţilor prin reţelele de chioşcuri de ziare, însă, potrivit editorilor, şi acest lucru este dificil din cauza ziarelor precum Cotidianul şi Adevărul, care au început să distribuie cărţi, la preţuri mult mai mici decât cele practicate în librării.
Potrivit editorilor, cotidienele care distribuie cărţi au luat circa 20% din piaţa de carte din România, care este estimată la circa 80 de milioane de euro.
În România se vinde mai puţin de o carte pe locuitor pe an, potrivit declaraţiilor editorilor. "În ţările din Vest, se vând între 6 şi 10 cărţi pe locuitor pe an. Este o industrie de 6-10 ori mai puternică numai în număr de exemplare, dacă mai punem şi diferenţele de preţ, se mai multiplică", a precizat Mihai Penescu.
Colocviile Uniunii Editorilor din România (UER) au debutat vineri, cu atelierele "Idei, proiecte şi soluţii de finanţare în domeniul culturii scrise" şi "Criza economică în cultura scrisă: influenţe, riscuri şi soluţii de supravieţuire", dar şi cu adunarea generală a membrilor UER.
Evenimentul s-a încheiat sâmbătă, cu dezbaterea "Rolul manualului şi al cărţii şcolare în asigurarea calităţii şi reformei în învăţământ".
Efectele crizei economice mondiale asupra industriei cărţii din România a fost principalul punct de discuţie al editorilor de carte, reuniţi la Colocviile Uniunii Editorilor din România, eveniment care s-a desfăşurat vineri şi sâmbătă în localitatea Cheia din judeţul Prahova.
Cea mai mare parte dintre reprezentanţii celor 21 de edituri, membre ale Uniunii Editorilor din România (UER), au declarat în cadrul discuţiilor că au luat măsuri de management pentru a diminua impactul crizei asupra business-ului lor.
Potrivit editorilor, piaţa de carte şi manuale este estimată la aproximativ 80 de milioane de euro, de patru ori mai puţin decât cea din Ungaria, şi are tendinţa de a scădea cu peste 30-40% în anul 2009, din cauza crizei.
În aceste condiţii, editorii susţin că domeniul cărţii din România este în recesiune şi anunţă scăderea planurilor editoriale cu 30-35% şi reducerea personalului cu 10-25%.
Astfel, editura All a renunţat la 18 oameni şi a redus cu 40% planul editorial pe anul în curs, potrivit lui Mihai Penescu, directorul editurii All şi preşedintele Uniunii Editorilor din România.
Decizia a fost luată din cauză că, în ultimul trimestru din anul 2008 şi în prima lună din acest an, numărul de exemplare vândute de editura All a scăzut cu circa 35%.
"Încasările au scăzut cu 5-10% şi sunt întârziate cu 3-4 luni. Cel mai rău este că a scăzut numărul de cărţi vândute, numărul de oameni care cumpără", a spus Mihai Penescu, în cadrul dezbaterii "Criza economică în cultura scrisă: influenţe, riscuri şi soluţii de supravieţuire".
Şi editura Corint şi-a redus planul editorial cu 30% şi personalul cu 10%, după ce vânzările la cartea de literatură au scăzut, în medie, cu 20% în ultimele patru luni.
O situaţie similară se înregistrează şi la Grupul Art, care a vândut în ultimele luni cu 35% mai puţine cărţi decât în perioada similară de la sfârşitul anului 2007 şi începutul lui 2008. De asemenea, Grupul Art a avut încasări cu 40% mai mici. În aceste condiţii, Grupul Art şi-a redus numărul de angajaţi cu 15%.
În acelaşi ton, editura Niculescu a scăzut numărul de angajaţi cu 20% şi planul editorial pe anul 2009 cu 40%.
Şi vânzările editurii Sigma au scăzut cu 10%, fapt pentru care editura a redus numărul angajaţilor cu 20% şi planul editorial cu 35%.
O situaţie diferită o au Editura Didactică şi Pedagogică şi editura Paralela 45, care au înregistrat creşteri în privinţa încasărilor în ultimul trimestru din anul 2008 şi în luna ianuarie şi nu au disponibilizat din personal.
Astfel, Editura Didactică şi Pedagogică şi-a crescut vânzările cu 5-10%, dar a redus planul editorial cu 20%, în timp ce Paralela 45 şi-a micşorat planul editorial cu 40%, deşi vânzările editurii au crescut cu 35% pe ultimul trimestru.
Dincolo de scăderea vânzărilor de carte, business-ul editorilor suferă şi din cauza distribuţiei.