Peste 300 de evenimente, la Festivalul Internaţional de Teatru de la Sibiu, în perioada 6 - 15 iunie

Festivalul Internaţional de Teatru de la Sibiu, aflat la cea de-a XXI-a ediţie, se va desfăşura timp de zece zile, între 6 şi 15 iunie. Constantin Chiriac, preşedintele festivalului, a spus că se aşteaptă ca un număr de 62.000 de spectatori să participe în fiecare zi la cele 381 de evenimente din cele 66 de spaţii.

La festival participă circa 2.500 de artişti şi invitaţi din 70 de ţări.

"Anul acesta sărbătorim un alt fel de majorat, la 21 de ani, pe stil american", a declarat Constantin Chiriac.

Printre secţiunile care alcătuiesc Festivalul Internaţional de Teatru de la Sibiu (FITS) 2014 se numără teatru, dans, muzică, circ, spectacole de stradă, carte, film, expoziţii, platformă de arte vizuale, întâlnirea şcolilor şi a academiilor de teatru, conferinţe şi seminarii, ateliere şi spectacole lectură "Virgil Flonda".

Tema din acest an a festivalului este "Unicitate în diversitate", care reprezintă, de fapt, cumulul a ceea ce festivalul realizează de 21 de ani.

"Lupta de a prezenta excelenţa în artele spectacolului din România şi din lume, într-o bogăţie a diversităţii, dezvoltă un festival piramidal, în care vedetele stau alături de începători şi experimentul, alături de patrimoniu", este de părere Constantin Chiriac, preşedintele FITS.

La Festivalul Internaţional de Teatru de la Sibiu, publicul va putea admira expoziţii de fotografie, de măşti, de pictură, dar poate participa şi la diverse ateliere. De asemenea, vor avea loc conferinţe, lansări de carte, spectacole-lectură şi film, la care vor participa invitaţi speciali, precum Wajdi Mouawad, George Banu, Vlad Russo, Alex Adam, François Berreur, Marin Mălaicu-Hondrari, Alexa Visarion, Alexandra Badea, Peca Ştefan, Noel Witts, Rareş Moldovan, Neil LaBute, Julia Holewińska.

De asemenea, spectacolele francofone ocupă, încă o dată, un loc important în programul festivalului. 13 spectacole vor fi prezentate la Sibiu, pe scenă, în stradă şi în săli de concerte, şi vor fi acompaniate de proiecţii de filme, conferinţe, lecturi şi lansări de carte. Anul acesta, mai multe spectacole franceze invitate vor fi prezentate în turneu prin România, oferind publicului din Bucureşti, Craiova, Timişoara, Cluj-Napoca, Iaşi, Rădăuţi şansa să vadă unele dintre cele mai importante producţii teatrale recente.

Totodată, Constantin Chiriac a precizat, în conferinţă, că Festivalul Internaţional de Teatru de la Sibiu reprezintă cel de-al treilea eveniment dedicat artelor spectacolului din Europa, ca amploare şi dimensiune, după Festivalul Internaţional de la Edinburgh (Marea Britanie) şi Festivalul de la Avignon (Franţa).

Accesul publicului la evenimentele Festivalului Internaţional de Teatru de la Sibiu se face pe baza tichetelor emise la Agenţia Teatrală din Sibiu, precum şi online, pe www.eventim.ro. Intrarea este liberă pentru evenimentele în aer liber, precum şi la evenimentele speciale (conferinţe speciale, spectacole lectură şi film).

Programul de spectacole al Festivalului Internaţional de Teatru de la Sibiu poate face obiectul unor modificări, iar varianta actualizată a programului este disponibilă pe www.sibfest.ro.

Până în acest moment, au fost vândute aproape jumătate dintre biletele disponibile pentru festival, iar 11 spectacole sunt sold out, potrivit preşedintelui FITS.

În urmă cu 20 de ani, un grup de iniţiativă condus de Constantin Chiriac, actor la Teatrul "Radu Stanca" din Sibiu, s-a hotărât să-i redea oraşului strălucirea pierdută, prin organizarea unui festival de teatru. A fost ajutat de personalităţi culturale române (Nicolae Manolescu, Marina Constantinescu, Cristina Dumitrescu), personalităţi ale lumii teatrale din România (Silviu Purcărete, Tompa Gábor, Victor Ioan Frunză) şi de peste hotare (Kenneth Campbell - director artistic al Festivalului de Teatru "Blue Ridge", profesor la Universitatea Virginia Commonwealth, Richmond, SUA, Noel Witts - director of studies, Universitatea De Montfort, Leicester, Marea Britanie). La prima ediţie, din 1993, nu au fost fonduri suficiente pentru asigurarea cazării invitaţilor în hotelurile din Sibiu şi a meselor la restaurant. Era martie şi erau troiene de zăpadă. Pentru mulţi care nu văzuseră zăpadă decât în filme, România părea o ţară fascinantă. La prima ediţie, oaspeţii au purtat usturoi în buzunare, pentru a se proteja de vampiri. Totuşi, marile spectacole ale teatrului românesc şi ale teatrelor invitate din afara ţării au conferit festivalului calitatea de eveniment remarcabil în peisajul cultural internaţional.

După 1989, teatrul a fost cenzurat financiar, ignorat de cele mai multe ori de o critică centralistă, evitat de cronicari ale căror publicaţii nu aveau bani pentru călătorii - se părea că teatrul de provincie era condamnat la izolare pentru totdeauna. Totuşi, Sibiul nu a dispărut de pe harta teatrală, reuşind chiar să îşi facă prezenţa din ce în ce mai cunoscută la scară europeană. Astfel, în primăvara anului 1994, ambiţiosul Festival de Teatru Tânăr Profesionist avea să înceapă în prima sală de teatru construită cu 400 de ani în urmă în Europa Centrală.

Festivalul a dobândit continuitate, a ajuns să fie cunoscut din America până în Japonia, pentru a deveni mai târziu o instituţie cu o personalitate şi o structură din ce în ce mai bine definite.

Anii 2008 - 2012 marchează o perioadă de maturitate a Festivalului Internaţional de Teatru de la Sibiu, ca un loc de întâlnire al excelenţei în artele spectacolului. Odată cu implementarea sistemului online de ticketing, spectacolele prezentate la Sibiu se joacă cu toate biletele vândute în avans. Festivalul continuă planul de dezvoltare a unei pieţe de spectacol şi a dialogului creativ prin susţinerea teatrului idependent, întâlnirea şcolilor şi academiilor de teatru şi relansarea Bursei de Spectacole de la Sibiu. Mai mult decât atât, festivalul devine gazda unuia dintre cele mai mari târguri de carte din România (Sibiu BookFest) şi iniţiatorul unei platforme de arte vizuale susţinute de Dan Perjovschi.

Fiecare ediţie a festivalului se desfăşoară sub genericul unor teme generoase în jurul cărora se face planificarea artistică.