Peste 60 de persoane au asistat, marţi, la evenimentul "Recviem pentru Muzeu", în faţa MNLR

"Eu mă aşteptam la mai multe persoane. ARCEN (Asociaţia Română pentru Cultură, Educaţie şi Normalitate, n.r.) a organizat acest eveniment. A circulat în presă ideea că este un protest, nu este chiar un protest, este un eveniment cultural prin care vă propunem lectura unor fragmente din operele lui Constantin Noica, Emil Cioran, Mircea Eliade, Eugen Ionescu. (...) Generaţia noastră se simte atrasă de această generaţie interbelică, de aceşti scriitori interbelici. (...) În anul 2012, undeva tot în iunie, ARCEN organiza Mişcarea Papioanelor împotriva punerii pe butuci a Institutului Cultural Român. Să nu uităm că, în doi ani de zile, o serie de instituţii culturale din România au fost afectate de deciziile aberante ale spaţiului politic românesc. Întâi s-a tras în Institutul pentru Investigareea Crimelor Comuunismului, apoi Arhivele Naţionale, apoi Institutul Cultural Român, apoi TVR Cultural, mai târziu s-a încercat o mişcare în jurul Muzeului Ţăranului Român, s-a încercat ceva şi la Biblioteca Naţională a României, s-a închis spaţíul Bibliotecii Pedagogice de lângă Cişmigiu şi, iată, acum, Muzeul Naţional al Literaturii Române (MNLR, n.r.) este afectat de decizia unor consilieri care probabil nu au intrat niciodată în Muzeul Literaturii Române, dar nici cu cartea nu s-au îndeletnicit", a declarat, în deschiderea evenimentului, preşedintele Asociaţiei Române pentru Cultură, Educaţie şi Normalitate, Edmond Niculuşcă.

Astfel, peste 60 de persoane au asistat, timp de o oră, la evenimentul organizat de ARCEN în faţa Muzeului Naţional al Literaturii Române, unde membrii asociaţiei au citit fragmente din operele lui Constantin Noica, Emil Cioran, Mircea Eliade, Gellu Naum, Eugen Ionescu şi Mihai Eminescu.

Pe de altă parte, Niculuşcă a precizat că ARCEN sesizează o "sufocare" pe care o realizează oamenii politici în fiecare zi privind spaţiul cultural românesc. "Cei care sunt aici cred în faptul că cultura este un spaţiu al libertăţii şi al dialogului, că nu este o chestiune propagandistică, creaţia culturală nu este o creaţie propagandistică", a mai spus acesta.

De asemenea, preşedintele asociaţiei a precizat că a fost redactată o petiţie în atenţia Consiliului General al Municipiului Bucureşti (CGMB), dar şi a primarului general, Sorin Oprescu. "Ca urmare a deciziei CGMB de a nu adopta proiectul de hotărâre privind modificarea bugetului Muzeului Naţional al Literaturii Române pe 2014, în şedinţa întrunită vineri, 30 mai 2014, şi ca urmare a ultimei măsuri juridice prin care proprietarul a fost repus în drepturi, începând cu data de 15 iunie, conform procesului verbal (...), Muzeul Naţional al Literaturii Române se află în situaţia unei evacuări iminente. În momentul de faţă, Primăria Bucureşti nu a găsit un alt sediu unde să fie depozitat patrimoniul muzeal, format din manuscrise, cărţi, obiecte personale, obiecte de artă, fotografii, înregistrări audio-video. În această situaţie, nu doar închiderea propriu-zisă a Muzeului Naţional al Literaturii Române reprezintă o situaţie gravă, dar şi mai ales situaţia incertă a patrimoniului, MNLR deţinând peste 3.000 de piese organizate în 300 de colecţii între secolele XV şi XX, 95% dintre acestea fiind unicat", se arată în petiţia adresată primăriei.

În acest context, autorii petiţiei cer Primăriei Bucureşti rezolvarea problemei existente la Muzeul Naţional al Literaturii Române. Totodată, Edmond Niculuşcă a spus că, în momentul în care au hotărât să organizeze evenimentul de marţi seară, au întâmpinat două probleme. Prima a fost că majoritatea locuitorilor din Capitală nu cunosc faptul că există un Muzeu al Literaturii Române, iar a doua a fost că acest subiect al evacuării instituţiei muzeale nu este foarte vizibil.

Pe de altă parte, într-un comunicat al Primăriei Capitalei remis MEDIAFAX, se precizează că Primăria Municipiului Bucureşti (PMB) a demarat toate procedurile legale pentru rezolvarea situaţiei în care se află Muzeul Naţional al Literaturii Române. "Comisia Primăriei Municipiului Bucureşti continuă negocierile cu proprietarul clădirii. Precizam că, la acest moment, nu există forma legală de plată a unei chirii. Nu există nicio hotărâre judecătorească irevocabilă care să stabilească un cuantum al chiriei. Mai mult decât atât, conform legii, Primăria Municipiului Bucureşti nu poate plăti chiria retroactiv".

De asemenea, pe 5 iunie, reprezentanţii Primăriei Municipiului Bucureşti (PMB) au precizat pentru MEDIAFAX că, având în vedere faptul că există o hotărâre definitivă şi executorie prin care clădirea în care îşi desfăşoară activitatea Muzeul Naţional al Literaturii Române (MNLR) a fost retrocedată, dar şi că proprietarul a somat muzeul în privinţa întreruperii activităţii din 15 iunie, municipalitatea a luat măsuri de punere în siguranţă a patrimoniului, conform Legii 311/2003 (a muzeelor şi colecţiilor), prin promovarea unei hotărâri de Consiliu General de bugetare şi finanţare a lucrărilor specifice şi pregătire a unor spaţii adecvate de expunere şi conservare.

Prin nota de fundamentare din 23 mai, a fost solicitată Consiliului General al Municipiului Bucureşti (CGMB), sub autoritatea căruia se află MNLR, alocarea sumei necesare închirierii unui nou spaţiu, dar şi transportului obiectelor de patrimoniu, conservării şi păstrării acestora.

"Din scrisoarea MNLR nr. 1593/23.05.2014, prin care se solicita asigurarea de urgenţă în bugetul instituţiei a sumelor necesare pentru finanţarea cheltuielilor ocazionate de eliberarea spaţiilor din incinta imobilului şi relocarea activităţii muzeale, rezultă un necesar total de suplimentare a bugetului instituţiei cu suma de 2.550 mii lei", au precizat reprezentanţii municipalităţii.

Solicitarea muzeului nu a fost însă aprobată în şedinţa CGMB din 30 mai. Proiectul de hotărâre pe această temă urmează să fie supus la vot, din nou, într-o şedinţă viitoare a CGMB, mai precizează PMB.

Reprezentanţii PMB au mai arătat că, deoarece muncipalitatea nu deţine un spaţiu adecvat desfăşurării activităţii acestui muzeu, s-a solicitat Ministerului Culturii şi RAAPPS identificarea unui spaţiu adecvat, cele două instituţii răspunzând însă că nu dispun de un astfel de spaţiu.

Evenimentul derulat marţi seară în faţa MNLR nu este singura manifestare organizată pentru a atrage atenţia asupra situaţiei muzeului.

Astfel, peste 20 de persoane, angajaţi ai Muzeului Literaturii, scriitori şi alţi artişti, s-au adunat duminică în faţa instituţiei pentru a atrage atenţia asupra faptului că sediul acesteia, care a fost retrocedat, urmează să fie evacuat pe 15 iunie, fără a exista un alt spaţiu pentru găzduirea muzeului.

Participanţii la protest s-au aşezat pe treptele Muzeului Naţional al Literaturii Române (MNLR) din Bucureşti şi au purtat discuţii privind situaţia instituţiei, precum şi privind insuficienţa alocărilor bugetare pentru domeniul cultural. În timpul evenimentului a fost desfăşurat un banner, pe care era scris "Sindicatul Muzeului Naţional al Literaturii Române".

Oamenii au spus că doresc pur şi simplu să atragă atenţia asupra pericolului în care se află în prezent MNLR.

Alte două proteste similare s-au desfăşurat miercurea trecută în faţa MNLR şi în faţa Primăriei Capitalei.

Aproximativ 50 de persoane, majoritatea angajaţi ai Muzeului Literaturii, au participat miercuri seară, în faţa sediului MNLR, la un protest faţă de evacuarea instituţiei din sediul de pe Bulevardul Dacia, directorul acesteia, Ioan Cristescu, declarând la momentul respectiv că a fost deja întreruptă alimentarea cu apă şi că nu mai poate chema oamenii la serviciu. Protestul respectiv nu a fost autorizat.

Întrebat atunci dacă a participat la discuţiile reprezentanţilor municipalităţii cu proprietarul clădirii în care funcţionează muzeul, directorul MNLR, Ioan Cristescu, a răspuns afirmativ, adăugând că proprietarul "nu are de gând să vândă". "Vor, cel mult, să ne lase aici câteva luni. Condiţia ar fi ca primăria să plătească un milion de euro din urmă, pe ultimii trei ani", a spus Cristescu, precizând că această sumă nu ar reprezenta o datorie.

Directorul MNRL a mai spus că termenul stabilit pentru evacuare este 15 iunie. În opinia lui, acest termen va fi însă mult mai scurt. "Astăzi (miercuri - n.r.) s-a tăiat apa şi nu pot, de mâine, să mai consider muzeul deschis. Nu pot să aduc oameni la serviciu fără apă", a explicat Ioan Cristescu.

Acesta a mai spus că, ulterior, se va ajunge, "probabil, la o formulă de pus sigiliu pe clădire". "Pentru că nu poţi să permiţi cuiva, indiferent că e proprietar... Chiar dacă mă aleg cu dosar penal pentru violarea proprietăţii, mai importantă este apărarea patrimoniului", a adăugat Cristescu.

Directorul MNLR a precizat şi că a discutat cu reprezentanţii Primăriei Capitalei despre viitorul sediu al muzeului, fiind găsite, astfel, "câteva locaţii potrivite", însă nu există, deocamdată, o soluţie definitivă.

Un alt protest cu acelaşi obiect, tot neautorizat, s-a desfăşurat, miercuri seară, în faţa Primăriei Capitalei, unde s-au adunat circa 10-15 persoane, respectiv câţiva angajaţi ai muzeului, alături de tineri.

Muzeului Naţional al Literaturii Române se află în administrarea municipalităţii bucureştene.

MNLR i-a fost repartizat actualul sediu, din Bulevardul Dacia, nr. 12, în anul 1967. Pregătirile prealabile funcţionării ca instituţie muzeală au durat până în anul 1971, când, de facto, a devenit sediu al instituţiei, cu program de vizitare.

Muzeul adăposteşte un autentic tezaur literar format din manuscrise, cărţi, obiecte personale, obiecte de artă, fotografii, înregistrări audio-video. Acestea redau într-o imagine concentrat metaforică profunzimea, complexitatea şi frumuseţea inefabilă a literaturii române.

(Serviciul Foto al MEDIAFAX vă pune la dispoziţie imagini)