Peste două sute de persoane vor participa la parada tradiţională a breslelor, în Sibiu

Potrivit unui comunicat de presă transmis, marţi, de Asociaţia Judeţeană de Turism Sibiu (AJTS), în acest an se sărbătoresc o sută de ani de la reînvierea tradiţiei paradei breslelor meşteşugăreşti, denumită "Fuga Lolelor", iar cu această ocazie s-au pregătit manifestări în mai multe localităţi din judeţul Sibiu, dar şi în judeţul Braşov, transmite corespondentul MEDIAFAX.

"Anul acesta, «Fuga Lolelor» este specială, deorece se sărbătoreşte un secol de la reînvierea acestei tradiţii de către meşterii breslaşi din Agnita. La festival vor participa peste 200 de lole din ţară şi din Germania cu vârste de la trei până la peste 60 de ani", se arată în comunicat.

Potrivit sursei citate, în 11 februarie vor sosi la Sibiu invitaţii din Germania, foste lole. Aceştia vor participa, la ora 17.00, la vernisajul expoziţiei "100 ani - Parada Lolelor", la Muzeul de Etnografie "Emil Sigerus" din Sibiu.

A doua zi, lolele vor pleca din Agnita la Cincu, în judeţul Braşov, iar de acolo vor reveni în municipiul Sibiu, unde vor organiza parada din Piaţa Mare, pentru prima dată din 2007, când Sibiul a fost Capitală Culturală Europeană.

Ziua se va încheia la Marpod, cu un spectacol, iar în 13 februarie lolele se întorc la Agnita.

"Spectacolul itinerant debutează la ora 10.20 şi cuprinde parada lolelor, a personajelor tradiţionale şi intonarea imnului Transilvaniei. După paradă, lolele se vor organiza în grupuri şi vor colinda străzile, după cum este obiceiul, pocnind din bice pentru alungarea spiritelor rele şi servind trecătorii cu gogoşi. Spectacolul se încheie seara cu un bal al lolelor", se mai arată în comunicatul de presă.

Obiceiul Lolelor îşi are originea în secolul XVII când se practica nu doar în Transilvania, ci şi în localităţi din Austria, Elveţia şi Germania.

Există multe legende privind originea acestui obicei, cel mai probabil însă, acesta este legat de tradiţia înmânării lăzilor de breaslă noilor conducători, acestea fiind păzite împotriva spiritelor rele de către personaje mascate numite "Lole".

În anul 1872, când Universitatea Săsească a desfiinţat breslele, obiceiul Lolelor a fost întrerupt.

În anul 1911, tradiţia a fost reînviată prin organizarea unei parade comune cu însemnele breslelor şi fuga lolelor pe străzile oraşului, pentru alungarea spiritelor rele. Obiceiul a fost întrerupt din nou între 1941 şi 1990.

În anul 2006, obiceiul a fost reluat, iar în 2007 a luat naştere Asociaţia "Breasla Lolelor" de la Agnita cu rolul de a păstra şi de a promova această veche tradiţie.

În prezent, parada se desfăşoară pe străzile localităţii Agnita şi este condusă de breasla cizmarilor, urmată de breslele croitorilor, blănarilor, dogarilor şi personaje stranii, simbolice.

Costumul lolelor este alcătuit dintr-o pânză albă pe care sunt cusute bucăţi de material negru cu elemente simbolice specifice fiecărei bresle.

În mână, lolele poartă un bici pe care, la un semn al căpeteniei, îl pocnesc pentru a alunga spiritele rele.