Piaţa radio în 2009-mai bogată cu o reţea pentru copii şi un serviciu de publicitate ARBOradio

La fel ca în cazul televiziunilor, anul 2009 a fost unul complicat pentru radiourile din România, din cauza crizei economice mondiale, ale cărei efecte s-au făcut resimţite la nivelul încasărilor din publicitate.

În studiul Media Fact Book, lansat în octombrie, de Initiative, se estima o scădere a bugetelor de publicitate radio cu 30%, la nivelul întregului an 2009. Astfel, în perioada ianuarie - iunie 2009, veniturile brute din publicitatea radio au scăzut cu 17%, de la 53,6 milioane de euro la 44,4 milioane de euro. În prima jumătate a anului 2009, staţiile de radio cu cel mai mare volum al încasărilor din publicitate au fost Kiss FM (31%), Radio 21 (18%) şi Europa FM (17%), în timp ce Radio ZU a atras 8% din bugetele de publicitate radio.

De asemenea, potrivit Media Fact Book, trendul descrescător în privinţa încasărilor din publicitate s-a resimţit la nivelul tuturor posturilor de radio: Kiss FM (-17%), Radio 21 (-34%), Europa FM (-30%), Radio România Actualităţi (-43%), Pro FM (-18%), Guerrilla (-19%) şi Info Pro (-24%).

În ciuda crizei economice, în septembrie, Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) a scos la concurs 13 frecvenţe de radio, în vederea înfiinţării unui serviciu media audiovizual de radiodifuziune destinat copiilor. Nouă dintre acestea, la Alba Iulia, Alexandria, Botoşani, Cluj, Giurgiu, Reşiţa, Sibiu, Topolog şi Tulcea, au fost câştigate de SC On Air Studio SRL Bucureşti, societate ai cărei acţionari sunt Nadia Tătaru (90%) şi Felix Tătaru (10%), preşedintele IAA România şi directorul agenţiei de publicitate GMP. Societatea operează pe piaţa din România, din 6 decembrie 2005, postul Itsy Bitsy, care mai deţine frecvenţe în Bucureşti, Bacău, Focşani, Năvodari - Constanţa, Satu Mare şi Târgovişte.

La acelaşi concurs al CNA, Radio Gogo a primit două frecvenţe, la Hunedoara şi la Târgu Jiu, Radio Maria - o frecvenţă, la Baia Mare, iar Impact FM Junior - o frecvenţă, la Sfântu Gheorghe.

Sprijin de la CNA au primit în acest an şi fraţii Micula, pentru a transforma postul de radio Naţional FM, care emite din 2004, în reţea naţională de radio. Astfel, în ianuarie 2009, CNA a aprobat solicitarea societăţii ABC Plus Media SA, ai cărei acţionari sunt oamenii de afaceri Ioan şi Viorel Micula, pentru transformarea, în reţea naţională, a radioului Naţional FM, care are 32 de staţii şi acoperă peste 60% din populaţia recenzată a României. În România, mai deţin reţele naţionale de radio posturile private InfoPro şi Europa FM, dar şi Radioul Public.

Pe de altă parte, în privinţa Radioului Public s-a concretizat în acest an sprijinul financiar primit în 2008 - de 4.550.000 de lei - pentru demararea procesului de digitalizare a Arhivei de Aur a Radiodifuziunii. Astfel, pe 1 noiembrie - în ziua sărbătoririi celor 81 de ani ai Radio România - a fost digitalizat primul document din Fonoteca de Aur a Societăţii Române de Radiodifuziune (SRR), respectiv un fragment din conferinţa "Unităţi organice în viaţa satelor şi naţiunilor", susţinută de Nicolae Iorga la Radioul Public. Procesul de digitalizare propriu-zis va începe însă în prima parte a anului 2010 şi se va desfăşura pe o perioadă de 15 ani.

Totodată, audienţele posturilor din portofoliul Radioului Public au continuat să fie ridicate în acest an, deşi, în general, trendul ascultătorilor de radio este unul descendent.

Clasamentul celor mai ascultate posturi de radio la nivel urban:

Kiss FM, cu 1.284.700 de ascultători (13,3% cotă de piaţă),

Radio România Actualităţi - 1.227.200 ascultători (15,1% cotă de piaţă),

Europa FM, care a avut 1.216.500 de ascultători (cea mai mare cotă de piaţă -15,2%),

Radio ZU (969.900 ascultători),

Radio 21 (699.600 ascultători),

Radio România Regional (654.300),

ProFM (505.600),

Radio Antena Satelor (225.900),

Magic FM (215.400) şi InfoPro (190.500), potrivit ultimului Studiu de Audienţă Radio (SAR), realizat de IMAS şi Mercury Research, în perioada 4 mai - 16 august 2009.

Piaţa radio este împărţită în Bucureşti astfel:

Radio ZU (276.400 ascultători şi 15,2% cotă de piaţă),

Kiss FM (213.600 ascultători şi 10,1% cotă de piaţă),

Radio România Actualităţi (197.100 ascultători şi cea mai mare cotă de piaţă -15,7%),

Radio 21 (191.400 ascultători şi 11,7% cotă de piaţă),

Europa FM (123.900 ascultători şi 7,9% cotă de piaţă),

ProFM (99.700 ascultători şi 5,7 % cotă de piaţă).

O situaţie mai grea a avut-o în acest an Radio Guerrilla, un post de radio care a început să emită pe 29 noiembrie 2004 şi se află în portofoliul trustului Realitatea-Caţavencu. Astfel, Radio Guerrilla a anunţat, în iulie, că va închide staţiile locale de la Iaşi şi Timişoara şi va disponibiliza 15 persoane care asigurau funcţionarea redacţiilor din cele două oraşe. Totuşi, deşi au fost desfiinţate redacţiile de la Timişoara şi Iaşi, Guerrilla a continuat să emită în aceste localităţi programul de la Bucureşti şi program local.

Un semn pozitiv pentru piaţa radio din România a venit, în schimb, spre sfârşitul anului, odată cu lansarea de către ARBOmedia a ARBOradio, un serviciu de vânzare a spaţiului de publicitate pentru staţii locale de radio independente.

Astfel, ARBOradio va vinde spaţiul publicitar, pe o perioadă de trei ani, pentru 37 de staţii locale ale unui număr de 12 posturi de radio independente: Radio Big FM Deva, Radio Sud Craiova, Radio Minisat (18 staţii în judeţele Braşov, Caraş Severin, Călăraşi, Dâmboviţa, Olt, Teleorman, Tulcea şi Vâlcea), Radio Fresh FM Slobozia, Academik Galaţi, Radio Vâlcea 1, Impact FM (nouă staţii în judeţele Iaşi, Neamţ şi Suceava), Radio Color Hunedoara, Radio 1 Satu Mare, Radio Fix FM Botoşani, Radio Severin şi Muntenia FM. Totuşi, eficienţa sau ineficienţa acestui nou serviciu - lansat într-o perioadă de scădere a pieţei de publicitate radio - va putea fi analizată abia în 2010, după implementarea noului sistem.

Toate acestea arată că piaţa radio din România s-a dezvoltat într-o mică măsură în 2009, în timp ce audienţele posturilor au fost într-o continuă scădere. Bătălia pentru supravieţuire va fi şi mai mare anul viitor, când criza economică va continua să influenţeze, în mod negativ, bugetele de publicitate ale staţiilor de radio.