Piaţa radio în 2010 - consolidare, transformare şi modificări de acţionariat

La fel ca în cazul televiziunilor, anul 2010 a fost unul complicat pentru radiourile din România, din cauza crizei economice mondiale, ale cărei efecte s-au făcut resimţite la nivelul încasărilor din publicitate.

În studiul Media Fact Book, lansat în luna iunie de Initiative, se estima o scădere a veniturilor totale nete din publicitatea radio în 2010, până la 23 milioane de euro, faţă de 2009 - când veniturile totale nete din publicitatea radio au fost de 25 milioane de euro. În aceste condiţii, posturile de radio au căutat soluţii pentru a supravieţui crizei financiare.

Anul 2010 a fost unul tumultuos nu doar pentru televiziunile, ci şi pentru posturile de radio din trustul Realitatea-Caţavencu - în condiţiile în care, în septembrie, patronul grupului, Sorin Ovidiu Vântu, a fost reţinut şi arestat pentru şapte zile, pentru favorizarea fugii lui Nicolae Popa, fostul director al Gelsor, din România. În prezent, omul de afaceri este judecat în libertate.

În mod concret, în luna august, după ce jurnalistul Robert Turcescu a plecat de la conducerea Realitatea FM, deţinut de trustul Realitatea-Caţavencu, postul de radio şi-a schimbat grila de programe şi a recurs la o serie de măsuri de redresare financiară, printre care şi reduceri de personal. La momentul respectiv, Sorin Freciu, preşedintele Consiliului de Administraţie al Realitatea-Caţavencu, a declarat pentru MEDIAFAX că Realitatea FM cheltuia "mai mult decât produce". O altă schimbare la nivelul managementului radiourilor din trustul Realitatea s-a produs la 1 februarie, când Călin Husar a revenit în trustul Realitatea, pentru a prelua funcţia de director general al Diviziei Radio Realitatea-Caţavencu, pentru a se ocupa de Radio Guerrilla şi Radio Gold FM. Husar, una dintre persoanele care au înfiinţat Radio Guerrilla, îşi dăduse demisia în decembrie 2008 din funcţiile de director general al Radio Guerrilla şi, respectiv, Gold FM. La momentul respectiv, Husar nu a dorit să facă publice motivele pentru care a demisionat. În schimb, în luna mai, Radio Guerrilla a început să emită atât în sistem analogic, cât şi HD, noua tehnologie implementată pentru moment în Bucureşti urmând să fie extinsă, potrivit conducerii radioului, în toată reţeaua staţiei.

Pe de altă parte, ProFM, cel mai longeviv post de radio comercial de pe piaţa românească, şi-a extins, din 12 septembrie, aria de acoperire în întreaga ţară. Din 12 septembrie, ProFM este retransmis pe frecvenţa ocupată până atunci de semnalul InfoPro, câştigând noi teritorii de emitere pe lângă cele existente şi devenind radioul comercial al cărui semnal va avea cea mai mare acoperire din România. "Muzica şi programele ProFM se vor auzi acum în toată ţara. Mărirea coverage-ului ProFM este un proiect mai vechi al companiei, care va fi concretizat din această toamnă. Practic, pe o piaţă în scădere cum e cea de radio, ProFM se va putea lăuda cu o creştere mai mult decât dublă. Această creştere se concretizează atât în numărul de emiţători (de la 28 la 67), acoperire la nivel naţional (de la 31,54% la 74,8%), cât şi cea a acoperirii urbane (de la 58,9% la 96,7%). Din punct de vedere tehnic, ProFM va deveni radioul comercial cu cea mai mare acoperire din România", a declarat la momentul respectiv Costi Mocanu, General Director Pro TV S.A. De asemenea, Costi Mocanu a precizat atunci că InfoPro nu dispare ca brand, ci va fi dedicat exclusiv segmentului de ştiri radio. Înfiinţat pe 15 aprilie 1993, ProFM emite în România de 17 ani, timp în care a trecut de la "Star Station" prin "Propaganda", a spus publicului "Ascultă-ţi muzica" pentru că "Radio înseamnă ProFM", în prezent devenind un adevărat "The Hit Factory", cu cele mai ascultate piese şi cei mai în vogă artişti. ProFM face parte din Central European Media Enterprises (CME), cel mai mare trust media din Europa Centrală şi de Est.

Tot din acest an, în România emite şi Rock FM, care are un format Classic Rock. Postul de radio Rock FM a fost lansat în octombrie, pe frecvenţele One FM, care emite doar online, pe www.onefm.ro, după cum a anunţat la momentul respectiv compania SBS Broadcasting Media.

Schimbări majore s-au petrecut în acest an şi la Societatea Română de Radiodifuziune (SRR). Astfel, în luna iunie, Maria Ţoghină a fost înlocuită cu Demeter Andras, propus de UDMR ca membru titular în Consiliul de Administraţie al Radioului Public. La rândul său, Maria Ţoghină, propusă de preşedintele Băsescu în CA al SRR, este în prezent şi consilier principal al managementului Radioului Public. Pe de altă parte, în acest an, SRR a început să intensifice procesul de a se extinde în Republica Moldova, astfel încât şi populaţia moldoveană să recepteze în condiţii cât mai bune emisiunile difuzate de posturile Radioului Public. În acest sens, Consiliul de Administraţie al SRR a analizat, în şedinţa din 25 ianuarie, un Raport privind discuţiile cu autorităţile din Republica Moldova referitoare la dezvoltarea prezenţei programelor Radio România în această zonă. Totodată, Radio România Actualităţi a semnat un parteneriat pentru a fi retransmis integral şi gratuit în Italia, începând din toamnă, pe platforma deţinută de societatea CasaMia International, în timp ce pe televiziunea italiană CasaMiaTV vor fi difuzate emisiuni pentru românii din regiunile Piemonte şi Lazio.

Pe de altă parte, în luna iulie, Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) a acordat o licenţă audiovizuală naţională pentru difuzarea Radio 21. "Solicităm aceasta deoarece societatea noastră dispune actualmente, pentru difuzarea serviciului de programe Radio 21, de 42 de staţii de radiodifuziune sonoră, obţinute în urma participării la concursuri organizate de CNA, precum şi prin achiziţionarea de la alţi deţinători care ni le-au cesionat contra cost. Serviciul de programe Radio 21 realizează în prezent o audienţă potenţială de peste 70% din populaţia recenzată a ţării (...) Acordarea Radio XXI SRL a licenţei audiovizuale naţionale pentru serviciul de programe Radio 21 ne va permite o adaptare mai bună a compartimentelor societăţii noastre la rigorile economico-financiare actuale, prin structurarea mai suplă a serviciului de transmisiuni, a reţelei de corespondenţi, continuarea integrării IT etc", se arăta în adresa transmisă CNA la momentul respectiv de Cristina Zegheru, director general adjunct Radio 21.

Anul s-a încheiat pentru piaţa radio din România cu o tranzacţie. Robert Turcescu şi Bobby Păunescu au cumpărat Sport Total FM, urmând ca postul de radio cu profil sportiv să fie transformat într-unul de ştiri şi comentarii. "Sunt acţionarul majoritar la Sport Total FM, cu 70% din acţiuni, iar pachetul minoritar de acţiuni este deţinut de Bobby Păunescu", a spus Robert Turcescu. El nu a dezvăluit valoarea tranzacţiei, precizând totuşi că "nu a fost o sumă extraordinar de mare". "Piaţa media din România are foarte multe oferte de acest gen. Se vând foarte multe posturi de radio şi televiziune", a explicat Turcescu. El nu a precizat cum se va numi, după modificarea formatului, postul de radio. Licenţa audiovizuală a postului de radio Sport Total FM - lansat în martie 2007 - este deţinută de societatea Global Media Expert SRL, care îi are acţionari pe: Nicolae Bară (80%) şi Şerban Eugen Chioncel (20%), potrivit site-ului Consiliului Naţional al Audiovizualului. Însă, în acest sens, Robert Turcescu a spus că notificarea privind schimbarea acţionariatului a fost depusă deja la CNA, urmând ca în termen de 30 de zile Consiliul să o analizeze.

Într-un alt plan, anul acesta, radiourile s-au confruntat şi cu o modificare a legislaţiei audiovizuale în privinţa duratei publicităţii. În mod concret, în aprilie, CNA a votat o decizie prin care publicitatea la posturile de radio care nu fac program local trebuie să fie de maxim 20%, în timp ce limita publicităţii pentru radiourile care difuzează program local trebuie să fie de maxim 25%. Până în aprilie, posturile de radio nu aveau limite în privinţa difuzării publicităţii. "CNA a modificat decizia privind acordarea şi prelungirea de licenţe audiovizuale, încercând să flexibilizeze legislaţia în această sferă, a stabilit o serie de modificări care ţin şi de momentul în care ne găsim, de această perioadă de criză, în care CNA trebuie să găsească căi de răspuns la o serie de probleme provenind din scăderea veniturilor staţiilor de radio şi televiziune", a spus la momentul respectiv Răsvan Popescu, preşedintele Consiliului. În noua decizie, CNA a decis să nu mai impună posturilor de radio să facă program local în anumite cote. Până atunci, posturile de radio aveau obligaţia, potrivit Deciziei CNA nr. 574 din 2008, să facă minimum 20 de minute de program local, zilnic, în cazul localităţilor cu o populaţie cuprinsă între 50.000 şi 150.000 de locuitori, minim 30 de minute, zilnic, în cazul localităţilor cu peste 150.000 de locuitori, şi respectiv minim 35 de minute, săptămânal, în localităţile cu mai puţin de 50.000 de locuitori.

Pe de altă parte, anul 2010 s-a încheiat pentru radiourile din România într-un ton complicat şi din cauza unui proiect legislativ aflat în acest moment în discuţia Senatului. În mod concret, posturile de radio, dar şi cele de televiziune, ar putea fi obligate să difuzeze 40% muzică românească. În acest sens, un proiect de lege, care modifică Legea audiovizualului, a fost iniţiat de parlamentarii Raluca Turcan, Brânduşa Novac (PDL), Victor Socaciu, Mădălin Voicu (PSD) şi Cristian Ţopescu (PNL) şi a fost adoptat tacit de Camera Deputaţilor pe 9 noiembrie.

Proiectul stipulează că radifuzorii aflaţi sub jurisdicţia României au obligaţia să rezerve operelor muzicale româneşti cel puţin 40% din timpul de difuzare, cu excepţia timpului consacrat informaţiilor, manifestărilor sportive, jocurilor, publicităţii, precum şi serviciilor de teletext şi teleshopping. Acest lucru se aplică şi în intervalul orar 18.00 - 22.00, în cazul serviciilor programelor de televiziune, şi în intervalul orar 6.00 - 14.00, în cazul serviciilor programelor de radiodifuziune sonoră. Asociaţia Română de Comunicaţii Audiovizuale (ARCA) a solicitat însă, în noiembrie, Senatului să respingă proiectul de lege care prevede obligaţia posturilor de radio şi televiziune din România de a rezerva operelor muzicale româneşti 40% din timpul de difuzare. ARCA spunea atunci că acest proiect de lege "ar produce distorsiuni majore atât în practica audiovizualului din România, aducând prejudicii companiilor de radio şi televiziune româneşti, cât şi în relaţia cu Uniunea Europeană, prin încălcarea principiilor care stau la baza acesteia prin Tratatul Uniunii". Senatul este Camera decizională la acest proiect.

Toate acestea arată că piaţa radio din România s-a dezvoltat într-o mică măsură în 2010, orientându-se mai mult spre consolidare. Bătălia pentru supravieţuire va fi şi mai mare anul viitor, când criza economică va continua să influenţeze, în mod negativ, bugetele de publicitate ale staţiilor de radio.

Material de Madalina Cerban, madalina.cerban@mediafax.ro