Piesele dacice recuperate în Germania ajung marţi seară la MNIR şi vor fi prezentate miercuri

Informaţiile au fost transmise MEDIAFAX de reprezentanţii Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional (MCPN).

Muzeul Naţional de Istorie a României anunţă, totodată, pe site-ul său organizarea conferinţei de presă, miercuri, de la ora 11.00, cu prilejul readucerii în ţară a pieselor arheologice recuperate recent în Germania. Este vorba de cea de-a treisprezecea brăţară din aur dacică din zona Sarmizegethusei Regia, două umbo-uri de scut de paradă din fier şi 229 de monede de argint dacice de tip Koson şi stateri (monede de aur sau argint de la vechii greci şi macedoneni) de tip Lysimachos, emise la Tomis şi Callatis.

Aceste obiecte vor fi expuse în premieră cu prilejul conferinţei de presă.

La conferinţa de presă vor participa: Kelemen Hunor, ministrul Culturii şi Patrimoniului Naţional, Mihaela Ioana Kaitor, secretar general a MCPN, Tiberiu Niţu, prim adjunct al Procurorului General al României, Augustin Lazăr, procuror general adjunct la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, şi Ernest Oberländer-Târnoveanu, directorul general al Muzeului Naţional de Istorie a României.

Până în prezent, s-au desfăşurat şase operaţiuni de recuperare şi repatriere a brăţărilor de aur dacice (respectiv patru în 2007, una în 2008 şi una în 2009), din care una a vizat o piesă recuperată pe teritoriul României, celelalte având ca obiect piese de patrimoniu recuperate prin aplicarea convenţiei UNIDROIT privind bunurile culturale furate sau exportate ilegal, din Statele Unite ale Americii, Franţa, Elveţia şi Germania.

La realizarea expertizelor ştiinţifice ale bunurilor arheologice şi numismatice aparţinând patrimoniului cultural naţional al României, recuperate cu sprijinul organelor judiciare ale statului român, Guvernului României şi MCPN, au participat o serie specialişti care activează în cadrul Muzeului Naţional de Istorie a României, de la Institutul Naţional de Fizică Atomică şi Inginerie Nucleară "Horia Hulubei", Institutul de Istoria Artei şi Arheologie (Cluj-Napoca), Biblioteca Academiei Române, Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie (Constanţa), Institutul de Cercetări Eco-Muzeale (Tulcea), Muzeul Ţării Crişurilor (Oradea). Expertizele au fost realizate şi într-o serie de laboratoare specializate din Franţa, Statele Unite ale Americii şi Marea Britanie.

Brăţara dacică de aur a fost numerotată în continuarea celor 12 brăţări recuperate până în prezent de către statul român şi care sunt expuse la Muzeul Naţional de Istorie a României, astfel căpătând numărul de ordine 13. Este realizată din aur, având 6,5 spirale şi o greutate de 933,4 grame.

Cele două umbo-uri de scut sunt realizate din tablă de fier prin prelucrare în tehnica au repoussé, prin batere la cald, având diametrul maxim actual de circa 42 centimetri şi o greutate de circa 1,5 kilograme fiecare; pe unul dintre acestea este reprezentat un zimbru, iar pe celălalt un grifon, fiind vorba de piese foarte rare din repertoriul armentului dacic.

Cele 229 de monede cuprind 27 de piese din aur de tip Lysimachos sau Pseudo-Lysimachos, 39 din argint de tipul Koson "clasic" şi 163 din argint imitând tetradrahmele de tip Macedonia I.

Toate aceste obiecte au fost obţinute ilicit de jefuitori de comori din zona Sarmizegethusei Regia.

Pe 6 aprilie, Guvernul a decis să aloce fonduri totale de 1,3 milioane lei pentru a recupera din Germania acest lot de bijuterii, monede şi piese dacice.

Agenţia MEDIAFAX a anunţat pe 31 martie, citând surse guvernamentale, că Executivul va aloca aproape 300.000 euro pentru a recupera o brăţară plurispiralică din aur, două scuturi de fier şi 229 monede din aur şi argint de provenienţă dacică, scoase în mod ilegal din România şi recuperate de autorităţile germane.

"Brăţara, scuturile şi monedele au fost identificate şi recuperate de autorităţile din Germania anul trecut, iar Guvernul are la dispoziţie un interval de un an - perioadă care expiră la 15 aprilie - pentru a-şi exprima dreptul de preempţiune în vederea redobândirii acestor artefacte", au precizat atunci sursele citate.

Potrivit raportului de expertiză al Ministerului Culturii, brăţara din aur plurispiralică completează lotul celor 12 brăţări de aur dacice sustrase, dar recuperate şi aduse deja în ţară. Costul brăţării se ridică la aproximativ 62.000 euro, plus 4.000 euro reprezentând cheltuielile cu avocaţi şi notari.

Pentru cele două scuturi din fier dacice, statul român a trebuit să achite 45.000 de dolari, iar pentru cele 229 de monede, aproximativ 182.000 euro.