Piesele lui Eugen Ionescu, dezbătute la Cafeneaua critică

Regizorul Victor Ioan Frunză şi actriţa Virginia Mirea se numără printre cei care vor participa, miercuri, la Cafeneaua critică, unde va avea loc o dezbatere asupra operei lui Eugen Ionescu, informează organizatorii.

Urmărește
800 afișări
Imaginea articolului Piesele lui Eugen Ionescu, dezbătute la Cafeneaua critică

Piesele lui Eugen Ionescu, dezbătute la Cafeneaua critică (Imagine: Mediafax Foto/AFP)

Evenimentul va avea loc la Club Control din Capitală.

Proiectul de dezbateri culturale Cafeneaua critică, iniţiat în 1994, de Ion Bogdan Lefter, la Facultatea de Litere a Universităţii Bucureşti, a fost continuat, în seria a doua, în anii 2008 - 2009, la Club The Silver Church şi la Club A. Seria a treia este găzduită de Club Control. La Cafeneaua critică sunt invitate personalităţi artistice şi intelectuale şi se dezbat evenimente culturale şi teme fierbinţi ale actualităţii.

Prima ediţie a Seriei a treia este consacrată "Centenarului Eugen Ionescu" (născut 26 noiembrie 1909) şi este prilejuită de premiera spectacolului "Cântăreaţa cheală & Lecţia", la Teatrul de Comedie din Bucureşti, în regia lui Victor Ioan Frunză şi cu scenografia Adrianei Grand.

Pe lângă Victor Ioan Frunză şi Virginia Mirea, la eveniment mai sunt invitaţi Adriana Grand şi actorii Florin Dobrovici, Mirela Zeţa, George Costin, Dragoş Huluba, Andreea Samson, Bogdan Cotleţ şi George Mihăiţă, directorul Teatrului de Comedie. Moderatorul Cafenelei critice este Ion Bogdan Lefter.

Eugen Ionescu (26 noiembrie 1909, Slatina - 28 martie 1994, Paris), cunoscut în afara României sub numele de Eugène Ionesco, a fost un scriitor de limbă franceză originar din România, protagonist al teatrului absurdului şi membru al Academiei Franceze.

Primele apariţii ale lui Eugen Ionescu sunt în limba română, cu poezii publicate în revista Bilete de papagal (1928-1931) a lui Tudor Arghezi, articole de critică literară şi o încercare de epică umoristică, "Hugoliada: Viaţa grotescă şi tragică a lui Victor Hugo". Volumul de debut este unul de versuri şi se numeşte "Elegii pentru fiinţe mici". Cele mai de seamă scrieri în limba română rămân eseurile critice, reunite în volumul intitulat "Nu!", premiat de un juriu prezidat de Tudor Vianu, pentru "scriitori tineri needitaţi".

Prima lui piesă de teatru, "Cântăreaţa cheală/ La Cantatrice Chauve", a fost prezentată pe 11 mai 1950 la Théatre de la Huchette, în regia lui N. Bataille, fiind primită cu răceală de public şi de critică. Piesa relua o alta, scrisă în limba română şi intitulată "Englezeşte fără profesor", publicată din nou în limba natală abia după 1990. Urmează o perioadă fecundă, în care autorul prezintă, an de an, câte o nouă piesă. Sălile de teatru rămân goale, dar treptat începe să se formeze un cerc de admiratori care salută acest comic ivit din absurd, unde insolitul face să explodeze cadrul cotidian.

Teatrul cel mai de seamă al Franţei, La Comédie Française, prezintă în 1966, pentru prima dată, o piesă de Ionescu, "Setea şi Foamea", şi apoi piesa "Regele moare". Anul 1970 îi aduce o importantă recunoaştere: alegerea sa ca membru al Academiei Franceze, devenind astfel primul scriitor de origine română cu o atât de înaltă distincţie.

Opera lui Eugen Ionescu a constituit obiectul a zeci de cărţi şi sute de studii, teze de doctorat, colocvii internaţionale, simpozioane şi festivaluri.

Criticii disting, în general, două perioade sau maniere ale teatrului ionescian. Prima cuprinde piese scurte, cu personaje elementare şi mecanice, cu limbaj aberant şi caracter comic predominant: "Cântăreaţa cheală", "Lecţia", "Scaunele" şi altele. A doua încadrează piese ca "Ucigaş fără simbrie", "Rinocerii", "Regele moare" etc., în care apare un personaj principal, un mic funcţionar modest sau rege visător şi naiv. În aceste piese, acţiunea şi decorul capătă importanţă, limbajul este mai puţin derutant şi comicul este înlocuit progresiv cu tragicul. Temele predominante sunt singurătatea, izolarea şi falsitatea. Obsesia morţii este marea forţă motrice a operei lui Eugen Ionescu, de la moartea gândirii şi a limbajului la moartea neînţeleasă şi inacceptabilă a individului.

În anul 2009, opera lui Eugen Ionescu a fost celebrată în mod oficial în întreaga lume, la propunerea României şi a delegatului permanent la UNESCO, criticul literar Nicolae Manolescu. Cu această ocazie, fiica scriitorului, Marie-France Ionesco, posesoare a drepturilor de autor, a protestat faţă de prezentarea lui Eugen Ionescu ca autor român, argumentând că toate piesele acestuia au fost scrise în limba franceză.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici