Nicolae Manolescu: „Istoria critică a literaturii române” nu este o biblie
Călin Vlasie, directorul general Paralela 45, editura care a publicat volumul , a declarat că l-a abordat pe Manolescu în urmă cu cinci ani şi l-a somat pe acesta să termine istoria la care lucra de 20 de ani.
"Ce m-a surprins la el a fost faptul că nu avea termene", a mărturisit Vlasie. De altfel, Manolescu a mărturisit că, în momentul în care a avut loc discuţia cu directorul editurii Paralela 45, se blocase la capitolul dedicat lui Mihai Eminescu, pe care l-a descris ca fiind o mare bătălie. Manolescu a recunoscut, de asemenea, că în respectivul capitol contrazice opiniile criticului Ion Negoiţescu referitoare la Eminescu.
Călin Vlasie i-a propus lui Manolescu o sumă lunară pe toată perioada în care va lucra la volumul "Istoria critică a literaturii române".
"Când m-am dus să mă întâlnesc cu el, Nicolae Manolescu mi s-a părut în impas şi ca scriitor şi ca om. Mi s-a părut extrem de dezorientat şi nu cred că mai spera să termine cartea", şi-a amintit Vlasie, care a mărturisit că şi criticul l-a scos pe el dintr-un "impas al editorului".
"M-am dus la el şi dintr-o enervare. Aveam impresia că ne pierdeam timpul editorial publicând volumaşe şi poezele", a mărturisit acesta.
"La un moment dat, încercând să îl conving, i-am spus: «Dar ce vrei dom’le, să îţi apară postum?»", şi-a mai amintit directorul editurii Paralela 45.
Gabriel Dimisianu a mărturisit că nici el nu se mai aştepta, după apariţia primului volum din "Istoria literaturii române", publicat de Manolescu în 1990, să îl mai vadă pe al doilea. "Lucrarea este impresionantă ca obiectiv editorial", a spus criticul.
"Istoria critică a literaturii române. 5 secole de literatură", de Nicolae Manolescu, va fi lansată joi, de editura Paralela 45, în cadrul Târgului de Carte Gaudeamus, care are loc la Pavilionul Central al Romexpo, între 19 şi 23 noiembrie. La lansare vor vorbi Nicolae Manolescu, Călin Vlasie şi Mircea Cărtărescu.
Dezbaterea de marţi a marcat reluarea seriei de evenimente Cafeneaua critică, iniţiată de Ion Bogdan Lefter în urmă cu aproximativ 10 ani, la Facultatea de Litere.
Întâlnirile Cafenelei, moderate de Lefter, vor avea loc în fiecare miercuri, de la ora 19.00, în club The Silver Church (TSC), lângă Casa de Cultură a Studenţilor.
"Nu doresc ca ceea ce am spus în carte să fie contestabil sau incontestabil. Nu este o biblie, este o carte. Cu cât mai multe sunt contestate, cu atât discuţiile despre carte sunt mai vii", a declarat criticul literar, care a participat la dezbaterea de la club TSC, în cadrul căreia au mai vorbit moderatorul Ion Bogdan Lefter, criticul Gabriel Dimisianu, Costi Rogozanu şi directorul general al editurii Paralela 45, Călin Vlasie.
Una dintre părţile care ar putea fi contestate este cea dedicată lui Constantin Noica. În pasajul final, criticul face referire la dosarul de colaborare cu Securitatea al filosofului. "Probele dosarului de securitate există (…)
"Securitatea nu m-a obligat la nimic. Nu am fost nici curajos, nici erou în acea perioadă. Pur şi simplu nu am marşat pe anumite elemente", a mărturisit criticul, referitor la perioada comunistă din anii ’70 pe care a trăit-o.
"Eu nu le găsesc nicio scuză scriitorilor care au semnat angajamente cu Securitatea în această perioadă, dar nu îi judec. (…) Noica, unul dintre cei mai inteligenţi oameni pe care i-am cunoscut, nu a avut nicio scuză să susţină comunismul de dreapta (…) Comuniştii s-au sprijinit de Noica ca de un stâlp", a spus criticul.
Manolescu nu numai că a ales să îl pună pe filosoful Noica pe lista scriitorilor, ci a împărţit scriitorii români în autori care fac parte din antologie şi autori "de dicţionar".
În timp ce scriitorii de antologie au dedicate pagini întregi din "Istoria critică a literaturii române", cei de dicţionar sunt doar menţionaţi.
"Eu nu cred că istoria literaturii este un dicţionar", a conchis criticul, care a mărturisit că a pierdut deja câţiva prieteni care nu au ajuns pe lista scriitorilor de antologie. "Istoria este o antologie personală, chiar dacă este rezultatul unui capriciu", a mai mărturisit Manolescu.
Aproape jumătate din volumul de peste 1.500 de pagini este dedicat literaturii de după cel de-Al Doilea Război Mondial.
Astfel, în antologie, Manolescu dă verdicte precum "Nicolae Breban ar fi putut fi un mare scriitor dacă ar fi avut mai mult discernământ" sau spune despre Camil Petrescu că, deşi a reformat romanul românesc, nu avea talent de romancier.
"Cartea este rezultatul relecturii, în ordine cronologică, a volumelor literaturii române", a adăugat Manolescu.
"Am avut prejudecăţi legate de foarte mulţi autori contemporani şi am încercat să nu mai am. În carte am încercat să fiu cinstit cu mine", a declarat Manolescu.