Pleşu şi Liiceanu au lansat, sâmbătă, prima carte scrisă împreună, pe care "oricine o poate citi"

La evenimentul de lansare, care a avut loc la Târgul Internaţional Gaudeamus - Carte de învăţătură, ce se desfăşoară de miercuri până duminică, la Complexul Expoziţional Romexpo din Bucureşti, au participat scriitorii Dan C. Mihăilescu, Gabriel Liiceanu şi Andrei Pleşu.

Andrei Pleşu a spus, la evenimentul de lansare, că "Dialoguri de duminică. O introducere în categoriile vieţii" este prima carte pe care a scris-o împreună cu Gabriel Liiceanu, iar ceea ce au încercat să facă, prin intermediul acestui volum, a fost să "reabiliteze" două deprinderi care sunt disparente.

"Prima deprindere: statul de vorbă. Nu mai există deprinderea asta. Lumea nu mai stă de vorbă. Ori schimbă replici gata făcute, ori îşi dau sms-uri, ori îşi dau «Like»-uri. Există o inflaţie a comunicării, dublată de o restrângere a privirii, a mimicii, a gestului, a prezenţei. Adică, suntem tot mai comunicativi şi tot mai singuri. Ne face plăcere să reabilităm taclaua. Este o foarte bună deprindere, ies lucruri extraordinare dintr-o tacla tihnită şi o recomandăm. Asta am făcut noi, ne-am străduit să reabilităm taclaua. Şi a doua deprindere este căzutul pe gânduri. Nu vă imaginaţi că la capătul fiecărui capitol se află reţete, concluzii, lămuriri definitive. (...) N-avem răspunsuri, dar ne-am străduit să practicăm căderea pe gânduri şi asta vrem să recomandăm şi cititorilor noştri", a explicat Andrei Pleşu.

La rândul său, Gabriel Liiceanu a mărturisit că această carte este despre lucruri care privesc pe toată lumea.

"Cartea asta e rezultatul unei spaime de-o viaţă. Un om care se formează în orizontul filosofiei, dacă are o urmă de bun simţ în el, trebuie să îşi dea seama că ceea ce trăieşte este drama de a fi neînţeles. Lumea te aşază într-un punct foarte înalt, tu poţi să spui orice, dar ei vor fi, din capul locului, convinşi că nu vor înţelege nimic. Or, gândul meu, şi al lui Andrei Pleşu, de-a lungul vieţii, a fost, cred, de a obţine o anumită inteligibilitate a spuselor şi de a risipi prejudecata că filosofia e ceva groaznic, care nu poate fi înţeles şi, conform vorbei bine ştiute «mare filosofie», de fapt, în lucrurile foarte serioase se poate vorbi cu comprehensibilitate maximă. De fapt, tot ce a însemnat filosofia adevărată pe lume a fost totdeauna ceva la nivelul tuturor oamenilor. Filosofia şi discuţia despre temele grave ale vieţii nu înseamnă a vorbi pe neînţeles despre teme înalte, ci a vorbi despre lucruri care privesc pe toată lumea. Or, lucrurile despre care este vorba în cartea asta, nu numai că privesc pe toată lumea, ci sunt ţesutul însuşi al vieţii noastre", a spus Gabriel Liiceanu.

De asemenea, Gabriel Liiceanu a menţonat că a încercat să găsească o formă - dialogul -, prin care orice om "care a absolvit un liceu şi care ştie să citească, să pună cuvintele laolaltă şi să le înţeleagă în îmbinarea lor să poată înţelege aceste capitole fundamentale ale vieţii lui".

"Oricine o poate citi, o poate citi ca pe un roman poliţist, care e romanul poliţist al vieţilor fiecăruia dintre noi, o poate citi ca pe un tratat de înţelepciune (...), ca pe o carte plină de umor", a spus Gabriel Liiceanu, despre cartea "Dialoguri de duminică. O introducere în categoriile vieţii".

Andrei Pleşu este una dintre personalităţile reprezentative ale Şcolii de la Păltiniş şi un reper al vieţii publice şi academice româneşti, critic de artă, filosof, eseist, fondator şi director al săptămânalului de cultură Dilema (ulterior Dilema veche), fondator şi preşedinte al Fundaţiei Noua Europă şi rectorul Colegiului Noua Europă, se arată pe site-ul editurii Humanitas. A debutat cu eseuri de istorie şi teorie a artei. După 1989 a devenit o voce publicistică inconfundabilă, aplecându-se, cu un umor grav şi nuanţat, asupra unor subiecte actuale sau perene ale politicii, ale culturii sau ale vieţii cotidiene. Fără a abandona discursul filosofic, l-a lărgit spre explorările teologice sau etice, cu mare succes de public.

La rândul său, Gabriel Liiceanu este una dintre figurile marcante ale Şcolii de la Păltiniş, personalitate civică şi academică, filosof, eseist şi scriitor. "Jurnalul de la Păltiniş" este un bestseller al anilor 1980, mijlocind pentru public întâlnirea cu modelul cultural construit de Constantin Noica. Din aceeaşi perioadă datează traducerile din Platon şi primele traduceri din Heidegger, la a cărui cunoaştere în România va contribui esenţial.

"Apel către lichele" devine un manifest al conştiinţei civice româneşti. După 1990, seria volumelor de filosofie iniţiată de "Tragicul" continuă cu "Cearta cu filozofia" şi "Despre limită". În seria "Despre minciună", "Despre ură", "Despre seducţie", filosofia se deschide spre un discurs mai eseistic şi implicat în viaţa cetăţii. "Uşa interzisă", "Scrisori către fiul meu" şi "Întâlnire cu un necunoscut" îl impun ca pe unul dintre cei mai importanţi şi citiţi autori de "literatură personală" din România.