- Home
- Cultură-Media
- (19.06.2021, 22:20)
- Home
- Politic
- Economic
- Social
- Externe
- Sănătate
- Sport
- Life-Inedit
- Meteo
- Healthcare Trends
- Economia digitală
- Angajat în România
- Ieși pe plus
- Video
PNRR, un „cartof fierbinte”? Europarlamentarul Corina Creţu: „Din cele 29, două miliarde de euro pentru România, 16 miliarde sunt împrumuturi”
- Corina Creţu: „România mai are de cheltuit 50% din fondurile care i-au fost alocate pentru exerciţiul financiar 2014-2020”.
- Corina Creţu: „În ţările din Vestul European, întreprinderile mici şi mijlocii au primit ajutoare directe şi substanţiale din partea statelor, ceea ce în România nu s-a întâmplat”.
- Corina Creţu: „România a fost cea de-a douăzecişidoua ţară care a depus Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, după ce, din păcate, a fost retrimis de două ori înapoi la Bucureşti pentru a fi refăcut”.
- Corina Creţu: „Când 75% din investiţiile unei ţări vin prin fondurile europene, România trebuia, în 2007, să-şi trimită oameni la studii, să ai o armată de specialişti în fonduri europene”.
- Corina Creţu: „Eu sunt fan al alocării cât mai multor bani întreprinderilor mici şi mijlocii. În primul rând, pentru că au fost foarte afectate, domeniul HoReCa, dar nu numai”.
Urmărește
13510 afișări
Invitată în emisiunea ,,InSecuritate”, europarlamentarul Corina Creţu, fost comisar european, vorbeşte despre PNRR, cartoful fierbinte al acestei perioade, despre fonduri necheltuite şi împrumuturi noi făcute de ţara noastră.
Care este marea temere a Corinei Creţu în legătură cu proiectele României, dar şi cum vede europarlamentarul o eventuală politizare a mult discutatului şi controversatului PNRR? Aşadar, cum şi cui împarte România banii europeni?
Corina Creţu: ,,Nu am sentimentul că a fost o largă dezbatere naţională pentru că acest PNRR are totuşi aproape 30 de miliarde”
„Într-adevăr, deciziile se iau în România, dar odată ce suntem parte a familiei europene, de când am aderat în 2007 la UE, practic am putea spune că Bruxelles este una din capitalele României pentru că 80% din legislaţie se realizează în Parlamentul European care se transpune în practică în România. Iar pe de altă parte, fiecare ţară are responsabilizarea sa, mai ales într-o perioadă de criză. Acest plan Naţional de Redresare şi Rezilienţă a venit ca un instrument în plus, faţă de fondurile clasice şi bugetul pe 7 ani care exista deja şi există pentru toate statele membre. România a fost cea de-a douăzecişidoua ţară care a depus planul său Naţional de Redresare şi Rezilienţă, după ce, din păcate, a fost retrimis de două ori înapoi la Bucureşti pentru a fi refăcut. Acum se trece la etapa următoare. Nu am sentimentul că a fost o largă dezbatere naţională pentru că acest PNRR are totuşi aproape 30 de miliarde”.
Corina Creţu: „Celelalte ţări au depus planurile lor naţionale şi de rezilienţă doar pentru partea de fonduri nerambursabile”
Europarlamentarul Corina Creţu aminteşte, în cadrul discuţiei, că nimeni nu vorbeşte despre faptul că România mai are de cheltuit 50% din fondurile care i-au fost alocate pentru exerciţiul financiar 2014-2020.
În plus, interlocutoarea lui Bogdan Nicolae pune punctul pe ,,i”, devoalând că, din cele 29,2 miliarde de euro, obţinute de ţara noastră pentru PNRR, suma de 16 miliarde o constituie împrumuturile cerute de România.
„Pe de altă parte, nu a fost nicio dezbatere legată de această proporţie de granturi şi împrumuturi. Deci din cele 29, 2 miliarde, 16 miliarde pentru România sunt împrumuturi şi România şi Italia reprezintă singurele ţări care au decis să apeleze şi la partea de împrumuturi. Celelalte ţări au depus planurile lor naţionale şi de rezilienţă doar pentru partea de fonduri nerambursabile. Pentru mine este cumva o enigmă de ce nu vorbeşte nimeni despre faptul că, nu acum, nu în viitor, nu pe hârtie, România mai are de cheltuit 50% din fondurile care i-au fost alocate pentru exerciţiul financiar 2014-2020.”
Corina Creţu: „Ştiu că România nu are proiecte mature, nu are proiecte care au deja studii de fezabilitate”
Corina Creţu îşi justifică rezerva şi îngrijorarea în ceea ce priveşte proiectele României, cu tot ceea ce implică ele, de la studii de fezabilitate până la implementare.
Europarlamentarul susţine că, spre deosebire de Polonia şi Croaţia, România nu şi-a trimis oameni la studii pentru a scoate cât mai mulţi specialişti în fonduri europene, în condiţiile în care 75% din investiţiile unei ţări vin chiar prin fondurile europene.
„Sunt îngrijorată, sinceră să fiu! În primul rând, sunt îngrijorată pentru că, îmi dau seama că este o ocazie unică, chiar istorică am putea spune pentru că avem 50% la această oră din 2014- 2021, avem acest PNRR - 29,2 miliarde nu sunt acoperite de proiecte, iar negocierile pentru 2021-2027, bani care vor putea fi folosiţi din iulie teoretic, dar în practică negocierile sunt puse în stand-by.
Acestea sunt informaţiile mele de la Comisie pentru că acele proiecte care erau cât de cât mature şi mai avansate au fost puse pe PNRR şi acum se aşteaptă decizia Comisiei care vor fi acceptate, care nu vor fi acceptate. Deci, este cumva o situaţie de lux, dacă am fi pregătiţi. Dar, pornind de la ideea dvs., este foarte trist că în ultimii ani, de la Revoluţie încoace s-a încercat realizarea unei viziuni, a unei strategii şi am avut două momente istorice ca să spun aşa – intrarea în NATO şi în UE – după care nu ne-am mai ţinut nici de masterplanul de transport. (…) Nu am fost pregătiţi, de pildă, pentru acest domeniu al fondurilor europene, fundamental. Când 75% din investiţiile unei ţări vin prin fondurile europene, România trebuia în 2007 ca şi Polonia, ca şi Croaţia, inclusiv ca Bulgaria, să-şi trimită oameni la studii, să ai o armată de specialişti în fonduri europene. Vă spun sincer, se politizează foarte mult, capacitatea administrativă este foarte slabă”, susţine europarlamentarul Corina Creţu.
Corina Creţu: „Guvernul României a solicitat ca banii care erau parcaţi pentru 2014-2020, adică cele trei spitale să fie construite din banii 2021-2027”
„Am spus că sunt îngrijorată pentru că cunosc şi capacitatea administrativă a României şi faptul că sunt proiecte foarte grele care nu se pot face. Să vă dau exemplul spitalelor regionale de la Cluj, Iaşi şi Craiova pe care le-am semnat în calitate de comisar european din partea Comisiei, împreună cu domnul Ponta, din partea Guvernului României în 2015. Suntem în 2020, s-au stabilit amplasamentele, s-au făcut studiile de fezabilitate de către Banca Europeană de Investiţii, dar nu s-a săpat nicio groapă. Deci, nu s-au stabilit licitaţiile, cine va construi aceste spitale. Guvernul României a solicitat ca banii care erau parcaţi pentru 2014-2020, adică cele trei spitale să fie construite din banii 2021-2027.”
Corina Creţu: „Vom vedea pe parcurs dacă există vreo politizare a PNRR-ului sau se investeşte acolo unde e nevoie mai mult”
„În primul rând, din experienţa mea, ca fost responsabil pentru 28 de ţări şi apoi 27 de state cred că o ţară, atunci când are fonduri europene la dispoziţie, trebuie să pornească de la o analiză foarte clară a necesităţilor. Să nu uităm că România are 8 regiuni de dezvoltare, din care 5 regiuni de dezvoltare, produsul intern brut pe cap de locuitor în aceste cinci regiuni este sub media europeană. De aceea, vorbeam şi despre politizare. Vom vedea pe parcurs dacă există vreo politizare a PNRR-ului sau efectiv se investeşte acolo unde e nevoie mai mult.”
Corina Creţu: „Întreprinderile mici şi mijlocii reprezintă coloana vertebrală a oricărei economii”
Europarlamentarul pledează pentru alocarea cât mai multor fonnduri pentru întreprinderile mici şi mijlocii, lucru despre care susţine că în România nu s-a întâmplat, nici măcar în perioada pandemiei. „Din experienţa mea, întreprinderile mici şi mijlocii sunt cele care fac proiecte de calitate, este interesul lor să acceseze fonduri europene. Eu sunt fan al alocării cât mai multor bani întreprinderilor mici şi mijlocii. În primul rând pentru că au fost foarte afectate, domeniul HoReCa, dar nu numai. Ştiu foarte bine că, în ţările din Vestul European, aceste întreprinderi mici şi mijlocii au primit ajutoare directe şi substanţiale din partea statelor, ceea ce în România nu s-a întâmplat”, conchide Corina Creţu, invitată în emisiunea InSecuritate, de la Aleph News.
Autoare: Mara Răducanu
ULTIMELE ȘTIRI
-
Pe 22 decembrie Revoluția ajungea la București. Ce evenimente au marcat noaptea din 21 spre 22 decembrie
-
Ucraina a executat primul asalt fără militari, doar cu drone terestre şi aeriene
-
22 decembrie 1989 - ziua fugii cu elicopterul a soţilor Ceauşescu
-
Prima prelevare de organe la Spitalul Grigore Alexandrescu de la o tânără aflată în moarte cerebrală
Citește pe alephnews.ro: Klaus Iohannis convoacă partidele la consultări pentru formarea Guvernului. Se decid șefii de la Senat și Camera Deputaților
Citește pe www.zf.ro: S-a terminat cu sunatul după doctori, vânatul de programări şi aşteptatul. 2025 va fi anul revoluţiei tehnologice şi în sănătate. Ce vor putea face pacienţii în viitorul apropiat. VIDEO
Citește pe www.zf.ro: Cum poate România să ajungă o forţă în regiune şi să lase în urmă toţi vecinii
Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!
Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!
Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.
ULTIMA ORǍ
vezi mai multe
ŞTIRILE ZILEI
Urmărește Mediafax
Urmărește
Urmărește
Urmărește
RECOMANDARI
Ziarul Financiar
BusinessMagazin
O carte pe zi
Editura Mediafax
Gandul.ro
