A absolvit studii de filologie în anul 1970. Din 1973 a lucrat ca redactor la revista Amfiteatru, până în 1989.
A debutat în revista Tânărul scriitor în anul 1957. Primul volum i-a apărut în anul 1963. Constanţa Buzea a fost o prolifică autoare de versuri („Norii”, „Sala nervilor”, „Pasteluri”, „Limanul orei”, „Ultima Thule”, „Pelerinaj”, „Roua plural”, „Netrăitele” etc.). În ultimii ani s-a consacrat poeziei de inspiraţie mistică. De asemenea, a semnat numeroase culegeri de poezie pentru copii („Cărticica de doi ani”, „Cărticica de patru ani”, „Zgomotocicleta”). Jurnalul său din anii 1969-1971 a apărut recent sub titlul „Creştetul Gheţarului”.
În calitate de redactor la Amfiteatru şi apoi la România literară, a încurajat numeroşi autori aflaţi la debut, în special poeţi.
I s-au decernat trofee literare importante, precum premiul Uniunii Scriitorilor, premiul Academiei Române şi Premiul Naţional Mihai Eminescu (2001).
Constanţa Buzea s-a căsătorit în 1961 cu poetul Adrian Păunescu, de care a divorţat în 1977. Cei doi au avut doi copii, Ioana, născută în 1967, şi Andrei, născut în 1969. Ioana Păunescu s-a stins din viaţă în noiembrie 2011, la vârsta de 44 de ani.
„Prin dispariţia Constanţei Buzea, literatura română suferă o grea şi dureroasă pierdere”, se arată pe site-ul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti.
Cei care doresc să-i aducă un ultim omagiu o pot face sâmbătă şi duminică, la sediul Uniunii Scriitorilor din Bucureşti.