Polemică aprinsă în Franţa, după uciderea preotului şi valul de atentate: Ziare de prestigiu decid să nu mai publice fotografiile teroriştilor

Prestigioasele ziare Le Monde şii La Croix, televiziunile BFMTV şi France 24, radiourile Europe 1 şi RFI au decis să nu mai publice fotografiile teoriştilor care comit atentate în Franţa, după ultimul atac terorist din biserica St Etienne-du-Rouvray din Franţa, în care preotul Jacques Hamel, în vârstă de 84 de ani, a fost ucis. Atacatorii l-au forţat să îngenucheze în timp ce înregistrau cum îl omoară.

După războiul declarat Franţei de reţeaua teroristă ISIS, publicaţiile franceze refuză să publice fotografii cu teroriştii, pentru a evista transformarea acestora în eroi.

Într-un articol denumit "Cum rezistăm strategiilor urii", jurnalistul Jérôme Fenoglio, editor şef la Le Monde, îşi motivează astfel alegerea a de refuza să facă publice imaginile teroriştilor: "După cum în trecut am refuzat să mai publicăm extrase din mesaje de revendicare pentru atacuri, sau documente de propangandă, (...) evităm acum glorificarea postumă a teroriştilor".

Televiziunea BFMTV transmite acelaşi mesaj, într-un articol în care îşi justifică alegerea de a nu mai publica fotografiile teoriştilor, aducând argumentul că o astfel de decizie poate să curme o campanie de recrutare ISIS. Totuşi, BFMTV anunţă că va publica imagini cu teroriştii pe care autorităţile îi caută, pentru ca întreaga lume, inclusiv telespectatorii să poate sprijini poliţia în căutarea teroriştilor.

Această decizie a publicaţiilor franceze a fost criticată atât de unii cititori, cât şi de analişti ai fenomenului islamismului radical şi fundamentalist. Unii dintre cititorii Le Monde care au comentat decizia publicaţiilor franceze, afirmând că salută această hotărâre, pentru că se pun de acord cu nevoia de a nu "eroiza" teroriştii.

Într-un interviu pentru l'Express, Wassim Nasr, jurnalist de la France 24 şi autor al cărţii "Etat islamique, le fait accompli", a spus: "Există riscul alimentării unor teorii ale complotului. O teorie a conspiraţiei s-a iscat în ziua ce a urmat atacului de la Nisa. Extrema dreaptă franceză a emis declaraţia că autorităţile încearcă să ascundă faptul că teroriştii sunt arabi."

Întrebat de l'Express dacă revelarea în presă a numelor teroriştilor ar însemna contribuţia la conturarea unei imagini de "celebritate" pentru respectivul atacator, Wassim Nasr a răspuns: "Deloc, jihadiştii nu citesc presa mainstream, nu se uită la canalele noastre de televiziune (...) ne consideră medii de propagandă contra-ISIS, bineînţeles."

De asemenea, specialistul în radicalismul islamic David Thomson spune, într-un interviu acordat publicaţiei Liberation că "procesul de glorificare şi eroizarea teroristului se face în mediile lor de propagandă, în presa lor, în "jihadosferă", ei au propriile lor agenţii de presă şi site-uri, nu au nevoie de publicaţiile de masă". David Thomson punctează, de asemenea, că rolul jurnaliştilor este de a informa publicul şi că publicaţiile franceze ar trebui să se supună acestor norme deontologice legitime.

Pe de altă parte, jurnalistul francez Pierre Haski de la canalul Rue 89, afiliat săptămânalului Le Nouvel Observateur speculează că şi alte reţele media vor recurge la decizia de a nu mai difuza fotografiile teororiştilor. Haski afirmă într-un articol: “Alegerea de a nu mai difuza imagini cu teoriştii pentru a nu-i glorifica este cea înţeleaptă, în condiţiile în care mimetismul uman poate fi motorul pentru trecerea la fapte, în cazul unor indivizi care ezită încă să comită atentate. Ar putea ca această publicitate acordată teroriştilor să le dea senzaţia că pot, printr-un act criminal, să câştige glorie, să dea sens unei vieţi meschine şi anonime printr-o crimă.”

Postul francez de radio Europe 1 merge şi mai departe cu această decizie, anunţând că nu va mai difuza nici măcar numele teroriştilor şi nici măcar iniţialele, potrivit Le Monde. Editorul şef de la Europe 1 argumentează astfel această decizie: “Nu ascundem nimic publicului, atâta timp cât facem profilul psihologic al teroristului, spunem unde s-a născut, care e mediul în care a crescut, care-s credintele lui religioase”.