"Poliţist, adjectiv", pe lista de propuneri pentru nominalizare la Globul de Aur pentru film străin

Printre peliculele care concurează pentru un Glob de Aur la categoria "cel mai bun film străin" se numără "Das Weisse Band", de Michael Haneke, distins cu Palme d'Or anul acesta, şi "Îmbrăţişări frânte", de Pedro Almodovar.

Nominalizările la premiile Globul de Aur vor fi anunţate pe 15 decembrie, iar trofeele vor fi acordate pe 17 ianuarie 2010.

"Poliţist, Adjectiv" este propunerea din acest an a României şi la premiile Oscar 2010, la categoria "cel mai bun film într-o limbă străină alta decât engleza".

Anul acesta, pentru pelicula "Poliţist, adjectiv", Porumboiu a câştigat premiul FIPRESCI şi Premiul Juriului la secţiunea Un Certain Regard a Festivalului de Film de la Cannes. "Poliţist, adjectiv" a primit şi Trofeul Transilvania la Festivalul Internaţional de Film Transilvania (TIFF) 2009, urmat de premiul Age D'Or la Festivalul Internaţional de Film din Belgia.

"Poliţist, adjectiv" este al doilea lungmetraj scris, produs şi regizat de Corneliu Porumboiu, după "A fost sau n-a fost?", care a câştigat Camera d'Or pentru debut şi premiul distribuitorilor de film - Label Europe - la Festivalul de Film de la Cannes, în 2006, şi a primit peste 20 de distincţii la evenimente de gen din întreaga lume, fiind distribuit în peste 30 de ţări.

Presa internaţională a întâmpinat filmul "Poliţist, adjectiv" cu articole şi cronici foarte bune. Prestigioasa publicaţie New York Times scria: "Această meditaţie asupra autorităţii şi conştiinţei a rulat în afara competiţiei la Cannes, deşi este unul dintre cele mai bune filme ale festivalului din acest an".

Criticul de film Wesley Morris scria pentru publicaţia Boston: "Film poliţist în aparenţă, «Poliţist, adjectiv» se transformă brusc într-o altfel de investigaţie, una despre funcţie versus filosofie şi care are drept element cheie consultarea dicţionarului. Nu cred că, vreodată, definiţia unui cuvânt a fost, în acelaşi timp, plină de suspans şi cu adevărat amuzantă, ca aici. La Corneliu Porumboiu, discursul face ca filmul să fie deschis, aducându-l aproape de măreţie".