Pompei, distrus de neglijenţă? Mai multe fragmente de ziduri, inclusiv câteva din Templul zeiţei Venus, s-au prăbuşit

Pompei este un oraş antic, cel mai probabil fondat în secolul al VII-lea sau al VI-lea î.e.n. şi capturat de romani în anul 80 î.Hr. Timp de aproape 160 de ani, aşezarea s-a dezvoltat, ajungând să aibă o populaţie de aproximativ 20.000 de locuitori, un sistem complex de apeducte, fântâni şi canale, care asigurau necesarul de apă potabilă, un port şi un gimnaziu. 

În anul 79 însă, erupţia vulcanului Vezuviu a distrus oraşele Pompei şi Herculaneum, provocând moartea a peste 16.000 de persoane. Totuşi, îngroparea celor două aşezări sub un strat de cenuşă a asigurat lipsa oxigenului şi a umezelii, fapt care a dus la conservarea remarcabilă a construcţiilor de-a lungul secolelor. Pompei a fost redescoperit în 1748, iar expunerea la elementele naturii şi activităţile umane, printre care excavările, vandalismul şi numărul mare de turişti care vizitează zona în fiecare an au contribuit la deteriorarea sitului arheologic.

Erupţia vulcanului Vezuviu a fost precedată de un cutremur puternic, în anul 62, urmat de moartea a sute de oi din cauza "aerului otrăvitor", după spusele lui Seneca cel Tânăr, fapt care indică începerea activităţii vulcanice, după sute de ani de inactivitate. Seisme de mică magnitudine au început să aibă loc pe 20 septembrie 79 şi s-au înteţit în cursul următoarelor zile. Acest lucru, dublat de apariţia gazele toxice observate de Seneca, reprezintă o avertizare cu privire la o erupţie iminentă, dar semnele nu au fost recunoscute de locuitorii acelor vremuri.

Pe 24 august, în jurul orei 13, Vezuviu a explodat violent şi a propulsat în stratosferă o coloană de fum şi cenuşă, declanşând una dintre cele mai puternice erupţii din istoria Europei. Fluxurile piroclastice, de gaze şi rocă, au început a doua zi, incinerând sau sufocând majoritatea populaţiei rămasă în Pompei şi Herculaneum. Erupţia muntelui Vezuviu a aruncat un nor de gaze vulcanice, pietre şi cenuşă până la o înălţime de 33 de kilometri şi a declanşat curgerea a 1.5 milioane de tone de lavă şi roci vulcanice pe secundă, eliberând de 100.000 de ori mai multă energie termică decât bomba atomică de la Hiroshima. 16.000 de oameni au decedat în Pompei şi Herculaneum, care au fost acoperite de un strat de lavă şi cenuşă de cinci, respectiv 20 de metri  

Pompei a fost descoperit prima oară în 1599, dar excavările au fost abandonate şi, din cauza frescelor obscene găsite, acoperite la loc. A doua descoperire a venit în secolul al XVIII-lea, în timpul săpăturilor la fundaţia unui palat de vară pentru regele Neapolelui, Carol al III-lea al Spaniei. Multe clădiri şi fresce au fost descoperite intacte, în timp ce altele erau conservate remarcabil. Arheologii au realizat că golurile întâlnite în stratul de cenuşă sunt cauzate de cadavrele care s-au descompus, aşa că au hotărât umplerea lor cu gips, pentru a reconstitui forma corpurilor şi poziţia victimelor.

Situl arheologic a devenit o atracţie turistică acum mai mult de 250 de ani şi, în prezent, atrage mai mult de 2.5 milioane de vizitatori anual. Din acest motiv, dar şi din cauza expunerii la elementele naturii, cum sunt diferenţele de temperatură, vântul, precipitaţiile, sau lumina soarelui, a excavărilor şi a vandalismul, construcţiile au început să se deterioreze. După ce un zid s-a prăbuşit acum trei ani, pe o lungime de 12 metri şi alte clădiri au suferit pagube de mai mică amploare, ploile puternice din Italia au cauzat prăbuşirea peretelui unui mormânt şi a unui arc care susţinea templul lui Venus, în acest sfârşit de săptămână, relatează Daily Mail. Templul se află într-o zonă în care publicul nu are acces, în timp ce necropola a fost închisă după incidentul care a avut loc duminică dimineaţă.

Pagubele apărute în utlima vreme au generat un val de nemulţiri îndeptat împotriva autorităţilor, mai ales că guvernul italian a numit, încă de anul trecut, un oficial care să se asigure că fondurile naţionale şi europene pentru repararea şi protejarea sitului arheologic sunt cheltuite cum se cuvine. Dario Franceschini, ministrul Culturii, a convocat oficialii care răspund de cunoscuta atracţie turistică la o întâlnire de urgenţă, care va avea loc marţi.

Noul ministru al Culturii, Dario Franceschini, a convocat în această săptămână o reuniune de lucru pentru a întocmi lista cu distrugerile produse în ultima vreme în acest sit, inclus în patrimoniul mondial al umanităţii de către UNESCO în 1997, şi pentru a examina stadiul în care se află proiectul de restaurare "Grand Pompei", finanţat parţial de Uniunea Europeană.

De aproximativ trei ani, Pompei a devenit teatrul a numeroase incidente, precum prăbuşirea unui stâlp dintr-o pergolă de lângă casa lui Loreius Tiburtinus în decembrie 2011, precedată de prăbuşiri spectaculoase ale unor ziduri din Casa gladiatorilor şi din Casa Moralistului.

În septembrie 2012, o bârnă care sprijinea acoperişul din ţiglă al Vilei misterelor a cedat.

Uniunea Europeană a acordat un ajutor de 105 milioane de euro pentru a lansa un plan de întreţinere şi de restaurare a sitului pe o perioadă de cel puţin patru ani.