Retragerea acestei distincţii (Marea Cruce de Merit a Republicii Federale Germane – Der Verdienstorden der Bundesrepublik Deutschland), acordată lui Ceauşescu şi Tito, ar reprezenta o corecţie importantă şi un semnal evident privind modul în care statul german va acorda de acum înainte aceste medalii, a spus Herta Müller într-un interviu acordat publicaţiei Focus.
Fostul lider comunist iugoslav Iosip Broz Tito şi fostul dictator român Nicolae Ceauşescu au fost distinşi în anii 70 de Republica Federală Germană. Familiile victimelor ucise de Tito, respectiv Ceauşescu suferă din cauza crimelor comise la ordinele celor doi dictatori, ai căror ucigaşi plătiţi au asasinat zeci de disidenţi în Republica Federală Germană, potrivit informaţiilor deţinute de autorităţile germane.
Herta Müller s-a născut pe 17 august 1953, într-un mic sat din Banat unde se vorbeşte limba germană. Volumul „Nadirs” a marcat debutul în proză al scriitoarei, relatând povestea sinistră a vieţii dintr-un sat din România. O versiune cenzurată a romanului a fost publicată la Bucureşti în 1982. Doi ani mai târziu, scriitoarea a reuşit să trimită romanul peste hotare, iar versiunea integrală a romanului a fost publicată la Berlin.
Deoarece a scris despre experienţa ei în calitate de membru al unei minorităţi naţionale şi despre viaţa ei sub un regim dictatorial, Hertha Müller a intrat destul de repede în vizorul Securităţii, expunându-se astfel în faţa multor interogatorii şi persecuţii.
Scriitoarea a reuşit să fugă din România, în 1987, stabilindu-se cu soţul ei la Berlin.
De la data stabilirii ei în Germania, Müller a fost distinsă cu numeroase şi importante premii germane şi internaţionale. Printre acestea se numără premiile Ricarda Huch (1987), Kleist (1994) şi Joseph Breitbach (2003), premiul european Aristeion (1995) şi IMPAC Dublin Literary Award (1998). Scriitoarea este membră a Academiei Germane pentru Limbă şi Poezie (din 1995) şi, de-a lungul anilor, a fost nominalizată de trei ori la premiul Nobel pentru literatură, premiu care i-a fost decernat în 2009, pentru „densitatea poeziei şi sinceritatea prozei cu care a descris plastic universul dezrădăcinaţilor”.