Porţiune din cel mai important drum din castrul Legiunii a XIII-a Gemina, descoperită de arheologi

Directorul adjunct al Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia, Constatin Inel, a declarat, luni, corespondentului MEDIAFAX, că echipele de arheologi care monitorizează lucrările din interiorul Cetăţii Vauban au descoperit o porţiune din Via Principalis, cel mai important drum din castrul roman, care făcea legătura între poarta de sud şi poarta de nord a castrului şi trecea prin faţa Principiei castrului, clădirea oficială a comandantului legiunii.

Inel a spus că porţiunea de drum descoperită se află în apropierea străzii Mihai Viteazul, drumul fiind foarte bine conservat şi păstrând pe el chiar şi urmele de uzură ale roţilor atelajelor romane.

El a explicat că drumul are lăţimea de 3,10 metri şi este flancat de borduri şi de lespezi din piatră.

Potrivit sursei citate, arheologii din Alba Iulia presupuneau existenţa acestui drum, însă nu au avut ocazia să desfăşoare până acum cercetări atât de amănunţite în interiorul cetăţii din Alba Iulia.

"Drumul va fi analizat în continuare, se va finaliza cercetarea acestui segment şi vom propune conservarea lui «in situ» în acel punct", a spus Inel.

Directorul adjunct al Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia a afirmat că arheologii au mai descoperit, lângă poarta a IV-a, fundaţia turnului intermediar care era amplasat perpendicular pe zidul de incintă al castrului.

În ultima perioadă, arheologii din Alba Iulia au descoperit, în timpul unor lucrări de reamenajare a zonei interioare a Cetăţii Vauban din municipiu, numeroase fragmente din vechiul castru roman al Legiunii a XIII-a Gemina.

Prima descoperire a fost făcută în apropierea Porţii a III-a a cetăţii, unde a fost găsită fundaţia uneia dintre barăcile soldaţilor romani din Legiunea a XIII-a Gemina.

O altă descoperire importantă a fost făcută în zona Porţii a IV-a a cetăţii, unde săpăturile de cercetare au scos la iveală un altar din perioada romană.

Cetatea din Alba Iulia a fost construită la începutul secolului al XVIII-lea, între anii 1714-1738, fiind considerată cea mai reprezentativă fortificaţie bastionară de tip Vauban din România.

Înainte de a se ridica fortificaţia de tip Vauban, pe acest loc a existat, începând cu anul 104, un castru roman, iar apoi o cetate medievală.