Premieră la Braşov: Scrisoarea lui Eminescu adresată prietenului său Chibici va fi expusă în original

Primăria Braşov şi Banca de Cultură Apollonia aşteaptă publicul la un eveniment special, dedicat zilei lui Mihai Eminescu şi Zilei Culturii Naţionale. Pentru prima dată, scrisoarea lui Mihai Eminescu adresată prietenului său Chibici, aflată în prezent în patrimoniul Muzeului Prima Şcoală Românească, va fi expusă publicului în original.

Potrivit unui comunicat al Primăriei Braşov, din Dobling, Viena, Eminescu i-a scris prietenului său în perioada în care era internat într-un spital privat „de alienaţi“, cum el însuşi povesteşte, pentru care cheltuielile erau suportate probabil chiar de Titu Maiorescu.

„Scrisoarea a fost trimisă în 12/24 ianuarie 1884, iar Eminescu mărturiseşte că deşi , se afla într-o stare fizică proastă, fiind . În scrisoare, Eminescu îi cere amicului său să îi lămurească cine plăteşte pentru tratamentul său în clinică, tratament care îi pare fără niciun folos, îşi mărturiseşte neliniştea sufletească pentru starea în care se află şi îşi exprimă dorinţa de a reveni cât mai curând în ţară. Scrisoarea, transcrisă, a fost publicată pentru prima dată în volumul , publicat în 1914 de Librăria Românească cu o prefaţă şi un studiu introductiv de A.C. Cuza, dar nu a mai fost expusă până acum în original”, se arată în comunicat.

Ce scria Mihai Eminescu în 1878 în ziarul “Timpul”, în articolul “Concesiuni economice”, despre relaţiile economice dintre România şi Austria: “Trăieşte tu, dar lasă şi pe altul să trăiască”

FOCUS: 15 ianuarie – 175 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu şi Ziua Culturii Naţionale

Vernisajul va avea loc de la ora 16.00.

La ora 15.00, oaspeţii Băncii de Cultură vor avea ocazia să participe la turul ghidat al expoziţiei „Vechiul Braşov în grafica secolelor XIX-XX”, din Colecţia Muzeului de Artă Braşov.

„Poetul Mihai Eminescu a vizitat oraşul Braşov cu mai multe ocazii. La 14 ani, în 1864, el a însoţit trupa de teatru Fanny Tardini-Vlădicescu, care a pus în scenă piese în sala de festivităţi a Gimnaziului , numit la vremea respectivă <Şcolile centrale române>, iar Eminescu a jucat rolul ciobanului din piesa de B.P. Haşdeu. Un an mai târziu, trupa a revenit la Braşov, de această dată pentru spectacole prezentate în Sala Reduta din Cetatea Braşovului. Şi în anii 1867-1868, Eminescu a ajuns din nou la Braşov cu trupa lui Mihai Pascali pentru mai multe spectacole în sala . Într-una dintre poeziile sale timpurii, îi dedică versuri profesorului său de la Cernăuţi, Aron Pumnul (născut în Braşov), iar Bisericii din Şchei îi dedică poezia <Învia-vor voievozii>. Legătura poetului cu Braşovul a continuat şi la maturitate, însă cu valenţe diferite. Doctorul Constantin Popazu, născut în Şcheii Braşovului, a fost cel care l-a însoţit pe Mihai Eminescu la sanatoriul din Viena, în anul 1883”, mai arată reprezentanţii primăriei.

Litografia „Cetatea Braşovului” de Johann Gott şi fiul, realizată în 1872 după o fotografie de Carl Bömches (1837-1893), şi una dintre imaginile pe care vizitatorii expoziţiei o vor putea vedea, reflectă Braşovul în perioada în care poetul Mihai Eminescu a avut primele sale contacte cu oraşul.

Un alt moment special va fi prezentarea volumului de poezii al lui Mihai Eminescu, ilustrat de pictorul şi graficianul Casei Regale, Aurel Bordenache, aflat în patrimoniul Bibliotecii Judeţene George Bariţiu. Volumul de poezii este scos foarte rar şi prezentat publicului, care de data aceasta îl va putea admira, atinge şi răsfoi, cu mănuşi speciale. Volumul a apărut în 1944 la Cartea Românească, sub îngrijirea lui Menny Toneghin, pentru care pictorul şi graficianul Aurel Bordenache a realizat o sută cincizeci de desene în tuş. Albumul, aflat în colecţia bibliotecii, face parte dintr-un tiraj limitat azi, din care s-au păstrat foarte puţine exemplare, deoarece la sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial depozitul Cartea Românească a fost bombardat şi mare parte din exemplare au fost distruse. Momentul prezentării va include şi o cercetare, în premieră, despre Aurel Bordenache, la ora 17.00.

Filmul „Cufărul lui Eminescu” (cu Ion Caramitru şi acad. Alexandru Surdu), realizat de regizorul braşovean Cristian Radu Nema şi Mimis Ravanis pe un scenariu de Bianca Beatrice Michi Nema, care va rula de la ora 18.00, este un documentar artistic care îşi propune să răspundă la întrebarea „Ce sunt caietele lui Eminescu?”. Filmul urmăreşte traiectoria cufărului de călătorie al lui Mihai Eminescu.