PREMIILE NOBEL 2012: Murakami, Eco sau Roth ar putea aduce sute de mii de euro editurilor dacă primesc Nobelul

Pentru edituri, cazul ideal atunci când se va anunţa joi câştigătorul Nobelului pentru literatură este ca laureatul să fie un romancier prezent în librării cu cât mai multe titluri, iar cele mai mici speranţe sunt în cazul unui poet străin netradus încă, ştiut fiind apetitul slab al românilor pentru cartea de poezie.

Numele scriitorului care va primi premiul Nobel pentru literatură va fi anunţat joi, la Stockholm, dar până atunci se vehiculează mai multe nume de posibili câştigători, de la autoarele canadiene Alice Munro şi Anne Carson până la americanul Philip Roth.

Influenţează acordarea premiului Nobel vânzările cărţilor unui scriitor? "Haideţi să ne uităm la Herta Muller, în România. Răspunsul este da. Măcar din curiozitate oamenii vor dori să vadă cine a luat Nobelul. Dar mai mult decât atât, premiul Nobel are o credibilitate mare, dată de mai mulţi factori, şi este prestigios să îl câştigi. Iar oamenii vor să se asocieze cu ceva prestigios", a declarat agenţiei MEDIAFAX Mario De Mezzo, preşedintele Uniunii Editorilor din România, vicepreşedintele Federaţiei Editorilor din România şi directorul general al grupul editorial ALL.

Marin Vidraşcu, directorul executiv al editurii Litera, cea mai mare din România după cifra de afaceri, spune că vânzările fiecărui volum al autorului premiat cu Nobel vor creşte cu 3-5 tiraje în plus pe an.

Scriitorul cotat miercuri, la ora 12:00, de casa internzaţională de parirui Unibet cu cele mai mari şanse la câştigarea Nobel, chinezul Mo Yan, este prezent cu o carte pe piaţa românească.

"Mo Yan, cel mai important scriitor chinez contemporan a fost publicat la editura Humanitas Fiction cu romanul Sorgul roşu, în 2008, şi urmează în curând să fie publicat cu romanul Viaţa şi moartea mă istovesc", a spus Gabriela Maaz, director de promovare la Humanitas.

Al doilea clasat, japonezul Haruki Murakami, este deja o afacere pentru Polirom, care i-a tradus peste 15 volume.

La un tiraj mediu de circa 3.000 de exemplare şi un preţ mediu de peste 5 euro, cele mai mult de trei tiraje în plus ale unui volum ar aduce încasări pe titlu de peste 45.000 de euro într-un an. Chiar şi o dublare a tirajului aduce în plus unei edituri peste 15.000 de euro pe titlu, ceea ce în cazul autorilor cu peste 7-8 cărţi traduse ar însemna vânzări suplimentare de peste 100.000 de euro pe an.

"Este posibil ca, în cazul unui autor care a primit premiul Nobel, în următorul an vânzările să crească cu unul sau chiar două tiraje pe volum. Tirajul mediu al unei cărţi de beletristică a unui autor străin este de 3.000-4.000 de exemplare", a afirmat Ileana Iorga, coordonator de vânzări la editura Rao.

Ea a adăugat că premiul Nobel poate avea efect pe termen foarte lung, pentru că eticheta de "autor câştigător al Premiului Nobel" este valabilă pe termen nelimitat şi este foarte utilă într-un plan de promovare bine pus la punct.

Reprezentantul editurii Litera crede că cel puţin câţiva ani de la decernarea premiului vânzările respectivului scriitor vor fi considerabil mai mari decât până atunci.

Franţuzoiaca de origine algeriană Assia Djebar are o singură carte tradusă în română, la editura Univers, în 1982, iar poetul chinez Bei Dao, cotat cu şansa a patra, nu a constituit o opţiune pentru editorii români.

"Publicarea unei cărţi a unui scriitor netradus în română ar dura, probabil, şase luni, dacă lucrurile se mişca repede. Este dificil să traduci şi o carte uşoară, de vacanţă, darămite un Nobel. Apoi începe partea cea mai grea - redactarea şi corectarea. Nu poţi să ai un Nobel prost redactat. Tiparul este ultima şi cea mai simplă parte. Poezia vinde mult mai puţin, la fel şi dramatrugia. Ele nu sunt acceptate de publicul larg la fel ca romanele. Dar sunt edituri care vor publica autori de Nobel din motivele de mai sus, chiar dacă sunt poeţi sau dramaturgi, calibrându-şi aşteptările la încasări", a spus Mario De Mezzo.

Scriitorul olandez Cees Nooteboom, plasat pe locul cinci, are două cărţi în română, publicate de editura Univers în 1990 şi 2006. Italianca Dacia Maraini nu a fost tradusă în română, iar locul şapte printre favoriţi, potrivit casei de pariuri, americanca Joyce Carol Oates, este mult mai bine reprezentată, cu trei romane apărute la Polirom, şi câte unul la Leda, Curtea Veche şi Pandora-M.

Scriitoarea canadiană Alice Munro este prezentă în librăriile româneşti cu un volum de povestiri publicat de editura Litera, iar italianul Andrea Camilleri, cotat cu şansa a noua de casa de pariuri Unibet, are cinci romane în librăriile româneşti, toate publicate de Nemira.

Situaţia ideală pentru o editură este, potrivit lui De Mezzo, să aibă titlul gata tradus şi în piaţă. Astfel, are deja o investiţie în marketing făcută şi are cartea gata pentru un nou tiraj. Având experienţă cu acel titlu, ştie exact cât de mare să fie tirajul şi marketingul este mult mai uşor.

"Sperăm să ne aflam în această situatie în acest an, autoarea Alice Munro publicată la Litera aflându-se printre favoriţii la Nobel. Nu ne rămâne decât să aşteptăm premierea şi, ulterior, să punem în practică planul de promovare intensă a cărţii. Titlul a apărut în 2011 şi publicul cititor deja îl cunoaşte, aşa că eforturile ne vor fi semnificativ diminuate, în acest sens contribuind şi premiul Nobel", a spus Vidraşcu de la Litera.

Romancierului nigerian Chinua Achebe i-au aparut două cărţi la editura Univers, spre deosebire de albanezul Ismail Kadare, un constant candidat la Nobel, ale cărui cărţi (peste zece volume), au fost publicate mai întâi de editura Univers, apoi de Polirom şi, în ultimii ani de Humanitas.

Poetul australian Les Murray nu este reprezentat în limba română, însă un alt nume vehiculat în fiecare an când se vorbeşte de Nobel, americanul Philip Roth, este, cu peste zece volume în limba română, printre scriitorii străini cu cele mai multe cărţi traduse de Polirom.

Nici italianul Umberto Eco nu stă mai rău, şi el cu peste 15 volume traduse în română şi împărţite între Polirom (care a publicat cele mai multe), Rao, Paralela 45, Humanitas sau Univers.

Dar o adevărată lovitură ar fi dată de Humanitas dacă românul Mircea Cărtărescu ar primi Nobelul, fiind cotat cu şansa a 23-a de către casa de pariuri, alături de unul dintre cei mai mari romancieri americani în viaţă, Thomas Pynchon, care, cu un comportament total opus scriitorului român, nu a mai apărut în public şi nu a mai dat acordat interviuri din anii '60.

"Mircea Cărtărescu, singurul autor român aflat pe lista favoriţilor la Nobelul pentru literatură, este cel mai tradus şi mai bine vândut autor român, cu peste 500.000 de exemplare publicate la Humanitas. Şapte dintre romanele lui Ismail Kadare au apărut la Humanitas, care a publicat şi 20 de titluri ale scriitorului ceh Milan Kundera", a spus Gabriela Maaz de la Humanitas.

Humanitas a publicat cărţile a peste 15 laureaţi Nobel, inclusiv a celor din 2010 şi 2009, Mario Vargas Llosa şi Herta Muller, iar printre titlurile Rao se regăsesc peste zece autori care au câştigat premiul.

Listele cu favoriţi vehiculate de către specialişti sau cotele scriitorilor la casele de pariuri nu sunt însă întotdeauna o garanţie, pentru că de multe juriul Nobel a reuşit să surprindă cu nume care nu aveau rezonanţă pe plan mondial.

Chiar în primii trei ani de când premiul a început să fie acordat, nume care astăzi nu mai înseamnă prea mult în literatură - Sully Prudhomme (1901), Theodor Mommsen (1902) sau Bjørnstjerne Bjørnson (1903) - au primit Nobelul, deşi în acei ani trăiau şi Cehov, şi Tolstoi.

De-a lungul vremii, mari scriitori au fost ocoliţi de juriul Nobel, printre care James Joyce, al căruit roman Ulise este considerat de către mulţi cel mai mare dintre cele scrise în secolul XX, Marcel Proust, Borges, Norman Mailer, Truman Capote, John Updike sau cei mai mari nuvelişti americani, John Cheever şi Raymond Carver. Au primit însă premiul şi scriitori de o valoare incontestabilă, precum Gabriel Garcia Marquez, Saul Bellow, Thomas Mann, Albert Camus, Jean-Paul Sartre sau Günter Grass.

Premiul Nobel pentru literatură recompensează întreaga operă a unui autor. Britanicul Rudyard Kipling şi francezul Albert Camus, care aveau 41, respectiv 44 de ani când au primit premiul Nobel, sunt cei mai tineri autori care s-au bucurat de această distincţie.

Nominalizările efective la premiul Nobel pentru literatură sunt ţinute secrete timp de 50 de ani după decernarea respectivei distincţii. Academia este cunoscută pentru metodele sale de a păstra secretele şi de a evita orice scurgere de informaţii, metode demne de un roman cu spioni - care implică nume de cod pentru autori şi coperte false pentru cărţile citite în public.

Între timp, site-urile de pariuri dau pronosticuri diferite cu privire la anunţul care va fi făcut joi, la ora 11.00 GMT.

Anul trecut, Tomas Tranströmer a primit premiul Nobel pentru literatură "deoarece, prin imaginile sale condensate şi translucide, a oferit o perspectivă proaspătă asupra realităţii", s-a precizat în comunicatul comitetului Nobel. Suedezul Tomas Tranströmer, în vârstă de 81 de ani, este cel mai cunoscut dintre poeţii scandinavi în viaţă, cu o operă literară în care a explorat în mod frecvent relaţia dintre intimitatea oamenilor şi lumea care ne înconjoară. Psiholog, Tomas Tranströmer sugerează în operele sale faptul că examinarea poetică a naturii permite plonjarea în profunzimile identităţii umane şi ale dimensiunii spirituale ale acesteia.

Premiile Nobel sunt decernate din 1901, cu excepţia celui pentru economie, instituit în 1968 de Banca centrală din Suedia, cu ocazia împlinirii a 300 de ani de la fondarea acestei instituţii. Premiile au fost create după moartea inginerului sudez Alfred Nobel (1833 - 1896), inventatorul dinamitei, conform voinţei sale din testament.

Laureaţii primesc câte o medalie din aur şi un premiu în valoare de 8 milioane de coroane suedeze (930.000 de euro), care poate fi împărţit între cel mult trei câştigători pe fiecare categorie.

(Material realizat de Liviu Iancu, liviu.iancu@mediafax.ro).