Presa din România ar putea fi reglementată de un Cod unic de bune practici jurnalistice

Tema reuniunii Convenţiei Organizaţiilor de Media, care se desfăşoară vineri şi sâmbătă la sediul CJI din Bucureşti, este "Auto-reglementarea în Media - sesiune de lucru", scopul evenimentului fiind discutarea necesităţii existenţei unui set unic de documente de reglementare, respectiv a unui Cod unic de bune practici jurnalistice (denumire provizorie) şi a unui Consiliu al presei (denumire provizorie) care să verifice respectarea acestui Cod.

La dezbatere participă reprezentanţi ai organizaţiilor membre ale Convenţiei Organizaţiilor de Media, dar şi de la Clubul Român de Presă, Asociaţia Jurnaliştilor din România, MediaSind, Asociaţia Patronală a Editorilor Locali, Centrul Naţional pentru Combaterea Discriminării, Consiliul Naţional al Audiovizualului, OSCE.

Intenţia elaborării unui Cod unic de bune practici jurnalistice şi, implicit, a unui Consiliu al presei care să-l aplice, vine din faptul că cele circa 15 coduri deontologice, coduri de bune-practici existente la nivelul diferitelor asociaţii de media din România şi la nivelul radioului şi televiziunii publice "nu sunt implementate cu suficient de multă convingere".

"Degeaba avem principii frumoase dacă cei care le încalcă şi încalcă practica deontologică şi afectează în felul acesta credibilitatea jurnalistică nu sunt sancţionaţi de breaslă. Sancţiunea nu înseamnă neapărat amendă sau tăierea capului, este suficientă o delimitare publică de acel gen de practici. Ceea ce ne propunem este să vedem în ce măsură putem unifica principalele coduri deontologice existente acum şi în ce măsură putem să ne gândim la un mecanism unic de implementare, de tip Consiliul presei. Există mai multe modele, urmează să decidem în decursul următorului an în ce măsură un astfel de Consiliu al presei ar fi potrivit pentru România aşa cum arată ea astăzi (...) Pentru audiovizual, pentru radio şi televiziune, avem Codul de reglementare a conţinutului audiovizual elaborat de CNA, în colaborare cu radiodifuzorii. Acolo lucrurile sunt destul de clare şi există braţul legii. CNA poate interveni şi aplica sancţiuni. Pe presa scrisă lucrurile stau altfel, nu există un organism nici măcar la nivel de profesie care să sancţioneze derapajele deontologice", a spus Ioana Avădani, directorul executiv al CJI.

Ea a precizat că există în alte ţări Consilii ale presei care funcţionează strict în interiorul industriei, altele care au şi reprezentanţi ai publicului, bisericii, oameni din zona universitară, cititori, telespectatori.

Avădani precizează că decizia CJI de a facilita discuţiile pentru auto-reglementarea în media vine din faptul că unii jurnalişti din presa scrisă nu respectă deontologia jurnalistică.

"Dacă ne uităm un pic la cum a arătat presa în vara aceasta o să vedem că ne abatem ca breaslă de la câteva din principiile noastre fundamentale, cum ar fi corectitudinea, cum ar fi respectul pentru demnitatea umană. Nu spun adevărul, pentru că demult nu se mai vorbeşte în jurnalism de adevăr, nu din cauza faptului că presa nu poate să reflecte adevărul, ci pentru că nu ştim care este adevărul, fiecare dintre noi are adevărul lui. De aceea, ne referim la fapte şi la onestitatea jurnalistului în a reda faptele aşa cum îi sunt cunoscute. Ceea ce s-a întâmplat vara aceasta, au fost o mulţime de scandaluri cu conotaţie sexuală în care identitatea persoanelor a fost dezvăluită, au fost făcute publice poze care nu aveau ce căuta în spaţiul public, şi breasla nu a reacţionat cum trebuie la lucrurile acestea", a spus Ioana Avădani.