Preşedintele Comunităţii Evreieşti Suceava: E nevoie de Big Brother sau de schimbarea mentalităţilor?

Sorin Golda a participat, marţi, alături de elevi şi profesori suceveni, reprezentanţi ai unor instituţii de cultură, ai autorităţilor publice judeţene la un colocviu în care a fost adus un omagiu victimelor Holocaustului, la împlinirea a 70 de ani de la eliberarea, în anul 1945, a lagărului de concentrare de la Auschwitz-Birkenau, din Polonia.

El a subliniat contribuţia evreilor la dezvoltarea Bucovinei, arătând că prima atestare documentară a prezenţei evreilor în această regiune datează din secolul al XIV-lea.

Golda a spus că, în anul 1800, Suceava avea o populaţie de 20.000 de locuitori, iar 30 la sută dintre aceştia erau evrei, arătând că primele fabrici de cherestea din această zonă au fost înfiinţate de evrei.

Preşedintele Comunităţii Evreieşti din Suceava a mai spus că, de-a lungul timpului, evreii stabiliţi în această zonă nu au întâmpinat probleme majore, până în anul 1941 când au început primele deportări ale evreilor în Transnistria. Golda a spus că numai într-o singură zi, pe 9 octombrie 1941, au fost deportaţi în Transnistria 3.000 de evrei din Suceava, doar 1.000 dintre aceştia s-au întors în această zonă după eliberarea din lagărele transnistrene.

El a precizat că, în prezent, Comunitatea Evreiească din Suceava mai numără 60 de persoane, din care şapte sunt supravieţuitori ai lagărelor din Transnistria.

Preşedintele Comunităţii Evreieşti din Suceava s-a întrebat, referindu-se la recentele atacuri teroriste din Franţa, dacă este necesară o lege Big Brother, prin care să fie toată lumea supravegheată sau este nevoie de o schimbare a mentalităţii.

"A şti, a cunoaşte, e ceea ce ne poate schimba mentalitatea. Suntem oameni diferiţi, dar avem ceva comun: suntem oameni", a spus Golda, subliniind că nu crede că există vreo religie în care să se spună că oamenii pot fi omorâţi în numele diferenţei de credinţă.

Prezent la colocviul organizat la Colegiul Naţional "Ştefan cel Mare" Suceava, preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Cătălin Nechifor, a spus că fiecare popor are un destin, o evoluţie şi încearcă să-şi ducă la bun sfârşit menirea.

El a arătat că Bucovina este un exemplu de bună convieţuire, iar acest model poate să ofere o şansă în plus pentru viitor, "pentru a construi împreună".

Iniţiatorul şi coordonatorul proiectului Memoria Holocaustului şi a Gulagului, scriitoarea Angela Furtună, a spus că ziua de 27 ianuarie este o zi universală de comemorare şi marchează eliberarea, în 1945, a lagărelor de concentrare naziste şi sfârşitul Holocaustului, în care au fost ucişi de regimul nazist şase milioane de evrei, dar şi alte milioane de persoane aparţinând altor culturi sau minorităţi, în timpul celui de-al doilea Război Mondial.

Scriitoarea a arătat că alegerea acestei date este legată de eliberarea lagărului de la Auschwitz-Birkenau din Polonia de către trupele sovietice, în după-amiaza zilei de 27 ianuarie 1945.

Ea le-a vorbit elevilor de la Colegiul Naţional "Ştefan cel Mare" Suceava despre scriitorii, poeţii, cineaştii şi artiştii evrei care au adus faima acestei culturi, amintindu-i pe scriitorul Norman Manea, născut la Suceava, cel care a povestit despre aceste momente tragice în romanele sale, pe Paul Celan, cel mai important poet modern de limbă germană, născut la Cernăuţi, sau pe Elie Wiesel, născut la Sighetu Marmaţiei, care a fost distins cu Premiul Nobel pentru Pace în anul 1986.

La rândul său, profesorul de istorie în cadrul Colegiului Naţional "Ştefan cel Mare" Suceava, Bogdan Dranca, a făcut o scurtă prezentare a istoriei evreilor de-a lungul vremurilor, axându-se, în special, pe perioada premergătoare izbucnirii celui de al doilea Război Mondial, atunci când a început să se dezvolte antisemitismul.

Dranca s-a referit şi la anul 1942 când, la cererea lui Adolf Hitler, în cadrul Conferinţei de la Wannsee, oficialii superiori ai Germaniei Naziste au adoptat planul de aplicare a "Soluţiei finale a problemei evreieşti".